Paris Match: Clujul este Silicon Valley-ul Europei

Clujul este văzut de jurnaliștii de la Paris Match drept un oraș unde, în ciuda aparențelor pioase, cea dintâi religie este informatica. 20.000 de ingineri de software români sunt implicați aici în fabricarea a mii de site-uri și aplicații de internet, majoritatea pentru piața din Franța sau Marea Britanie. Totul pentru salarii care pleacă de la 400 de euro pe lună.

„În mai puțin de 10 ani, piosul Cluj  a devenit subcontractorul informatic al Europei, grație excelenței celor două facultăți tehnice de aici, principalele pepiniere pentru forța de muncă din viitor”, scrie Paris Match.

HOROSCOP Cea mai norocoasă zodie până de Paște: Acești nativi vor da lovitura pe toate planurile

16:05

SCUMPIRI Ireal cât costă un cozonac în Mega Image. Reacția APC România: „De Paște vom avea prețuri de coșmar”

16:00

Transylvania Consulting este un start-up solid, dedicat creării paginilor de internet. „Nu există firmă la intrare. E mai bine să rămâi discret, ca să eviți hoții… și inspectorii fiscali corupți”, le spune jurnaliștilor francezi Nicolas de Castelnau, patronul francez care este însurat cu o doctoriță româncă. Angajații săi care se ocupă de rankarea SEO a paginilor de internet, cel mai prost plătiți, sunt așezați la parter, între bucătărie și toalete. La etaj, într-o cameră se află programatorii, în alta dezvoltatorii și în alta graficienii. Într-o atmosferă școlărească, ei comentează cea mai recentă creație – un site pentru un muzeu francez care comemorează o bătălie din al doilea Război Mondial. „M-am inspirat din decorul unui joc video”, șoptește unul dintre ei.

Salariile reprezintă cea mai mare parte a costurilor sale, spune patronul francez, chiria este nesemnificativă, iar angajații săi nu plătesc impozit pe venit, un avantaj al industriei IT din România. Portofoliul firmei sale cuprinde 6.000 de site-uri franceze, de la centre culturale la florării, saloane de coafor, primării sau case de avocatură.

La Cluj, câțiva mastodonți ai subcontractărilor prind cele mai bune contracte. Iquest, Evozon, Epitech, Codespring, Pentalog, aceste firme se luptă pe aplicații pentru tablete, site-uri de e-commerce sau software intern pentru marile companii europene. Evozon, creată cu 9 ani în urmă, are 300 de angajați, 5 clădiri noi și planuri de extindere. Fondatorul ei, Gabriel Crețu, 36 de ani, spune că angajează studenți din Cluj încă din primii ani de facultate, însă nu sunt destui ca să facă față nevoii de forță de muncă a companiei. „În această toamnă, vom merge și prin licee, cu oferte de stagii de muncă plătite”, spune Crețu.

Concurenții de la Xoomworks lucrează la un soft intern pentru Alstom, altul pentru fabricanții de țigări de la Altadis, care face Gauloises, asigură mentenanța pentru site-urile de turism Expedia și Jet Tours și suportul tehnic pentru agenția de pariuri Betfair.

Unul dintre angajații săi, Călin Bejan, a lucrat în call center-ul european al Samsung, un spațiu gigantic care se află în Cluj. Engleza sa întreținută cu pasiunea pentru seriale americane nedublate în română este principalul său atu. „Uneori, când cineva realizează că eu sunt în România, se enervează și îmi dă peste nas”, spune Călin, care își rotunjește veniturile cu meditații la engleză, date unor studenți japonezi, plătite cu 4 euro pe oră, pe care le face pe Skype. La 22 de ani, Călin este deja parte a globalizării.

În spațiul imens al unei foste fabrici de pantofi, firma franceză PiTech+ apelează tot la clujeni: 80 de informaticieni în iunie 2013, 200 un an mai târziu. O creștere explozivă, asigurată de contracte decisive: Publicis, minisite-uri pentru lanțuri de hypermarketuri, un asigurator, iar renumele și l-a atras prin munca la site-ul dior.com. Bogdan Herea, patronul, și-a luat diploma în științe aplicate la Lyon, iar acum a lansat Academy+, o școală de informaticieni inspirată de Școala Informatică 42 a lui Xavier Niel, patronul Free. Fără diplome recunoscute, însă cu 3 ani de formare pentru viitorii creatori de site-uri români.

Cu lipsa forței de muncă s-a confruntat și Roxana Rugină, o tânără româncă revenită în țară după un stagiu la Montreuil. Ea și-a montat calculatorul în centrul Clujului, într-o casă cu pereți sepia și cu candelabre. Susținută de un vechi operator de telefonie francez, Roxana a deschis o școală care oferă cursuri intensive de 6 luni pentru informaticieni începători sau cu tineri cu eșecuri școlare. La masa vecină se află un francez, care la sfatul prietenei sale românce și-a mutat aici agenția de creare de site-uri, deschisă de nici un an în Seine-et-Marne.

„Toate aceste inițiative nu sunt soluția, în niciun caz pentru tinerii români. Trebuie ca aceste start-up-uri să înceteze să se mai poarte ca niște vampiri care scot tinerii din sistemul universitar, în beneficiul activităților lor cu profituri destul de fragile”, este indignat Sergiu Nedevschi, profesor de științe informatice și vice-rector la Universitatea Tehnică din Cluj. Unul din doi studenți la informatică abandonează școala înainte să obțină o diplomă, iar restul lipsesc de la cursuri, pentru a-și onora contractele. Iar profesorii s-au simțit nevoiți să contraatace.

„Germanii de la Volkswagen și Bosch ne finanțează munca de cercetare pe pilotaj automat. Dezvoltăm un sistem care detectează și determină natura tuturor obstacolelor din fața unui vehicul. Vreau să formez ingineri capabili să rezolve probleme, să creeze ecuații pornind de la cunoștiințele lor. Tinerii noștri merită mai mult decât să devină simple mașini de scris cod informatic”, spune profesorul Nedevschi, care se laudă cu „geniul Carpaților” – asistentul său de cercetare Sebastian Crișan, 23 de ani, care a ajuns să lucreze pentru Facebook. Numai că în octombrie, cu masterul în buzunar, și acesta va pleca din Transilvania către California, pe un salariu anual de 6 cifre.