Aurescu: Am învățat la Haga că putem învinge sentimentul mioritic al destinului nostru nefast

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a participat, miercuri, la lansarea volumului „Romania and the International Court of Justice”, pe care l-a coordonat, enumerând lecțiile pe care le-a învățat în urma procesului de la Haga împotriva Ucrainei.

„Am învățat faptul că avem nevoie ca națiune de proiecte de coeziune, de proiecte care să ne unească în construcție, și nu în autodistrugere fragmentară. Dacă procesul de la Haga a fost un astfel de proiect, atunci înseamnă că putem găsi și alte astfel de proiecte și merită să le căutăm, pentru că astfel de proiecte ne vor ajuta să ne recăpătăm încrederea în noi și în capacitatea forțelor noastre ca națiune”, a spus Aurescu.

„Am învățat și că putem să învingem acel sentiment mioritic al faptului că noi credem că destinul nostru este nefericit, nefast, că suntem mereu nedreptățiți, deși avem dreptate. Acest sentiment nu este decât o iluzie păguboasă, chiar dacă încă mai este undeva cuibărit în mentalul nostru colectiv”, a mai spus ministru de Externe.

TENSIUNI NATO avertizează: Rusia își modernizează flota de submarine. Ce regiune din Europa este sub vizorul Kremlinului

23:38

JUSTIȚIE Dacian Ion Crainic, fost director al Poștei Timiș, săltat de procurorii DNA, în timpul unui concurs ANAF. Acesta e acuzat de luare de mită

23:34

Șeful diplomației a mai explicat că în urma procesului de la Haga românii au învățat că își pot apăra „interesele de stat cu capul sus, fără prejudecăți false de inferioritate”, precum și faptul că „munca profesionistă, serioasă, efortul onest nu sunt slăbiciuni, ci reprezintă atuuri puternice care pot să aducă rezultate solide și serioase”.

Totodată, Bogdan Aurescu a declarat că „acest rezultat excepțional pentru România a fost produsul diplomației românie ca instituție” și că fără diplomații români câștigarea procesului nu ar fi fost posibilă. „Acest lucru nu trebuie uitat, mai ales în contextul în care astăzi buna credință și profesionalismul diplomaților români este pus sub semnul întrebării”, a punctat el.

Pe de altă parte, ministrul de Externe a subliniat faptul că procesul de la Haga este „proba cea mai bună a faptului că soluționarea diferendelor pe cale pașnică, prin mijloace jurisdicționale cum este Curtea Internațională de Justiție, cum este recursul la un tribunal arbitral, rezolvă diferendele dintre state, chiar cele mai complicate diferende și clarifică agenda politică și practic ne lasă să ne dezvoltăm relațiile pe mai departe”.

„Procesul cu Ucraina în fața CIJ, la capătul unor negocieri care au durat 42 de ani, a reprezentant până la urmă o modalitate de a rezolva o problemă complicată în relațiile dintre cele două state, de a oferi un model regional de soluționare a diferendelor într-o regiune care este complicată și care nu duce lipsă de conflicte, dimpotrivă, observăm că se adună tot mai multe astfel de probleme în regiunea noastră și care arată că, după ce acest proces a fost rezolvat, după ce instanța și-a spus cuvântul, relațiile dintre cele două state intră pe făgașul normal”, a afirmat Bogdan Aurescu.

La lansarea volumului dedicat procesului de la Haga au luat parte mai multe ambasadori, printre care cel al Ucrainei, Teofil Bauer, și al R. Moldova, Iurie Reniță.

Pe 3 februarie 2009, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a pronunțat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spațiilor maritime în Marea Neagră. Instanța a recunoscut jurisdicția și drepturile suverane ale României pentru o suprafață de platou continental și zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina. Potrivit declarațiilor făcute la acel moment, zona care a revenit României conținea circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze și 12 milioane de tone de petrol.

Cătălina Mihai, [email protected]