ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI. Andrei Muraru: Lipsa de viziune a elitelor politice a dus la golirea de conținut

ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI. Andrei Muraru a vorbit, pentru agenția MEDIAFAX, și despre semnificația zilei de 1 Decembrie din punct de vedere istoric. „În istorie, interpretarea momentului 1 Decembrie 1918 ia diverse nuanțe în funcție de context, de modul în care se raportează un anumit regim politic la Unire, de curentele de opinie dominante din societate, de modul în care este reflectat de către factorii de opinie etc. La momentul respectiv, valul de euforie este greu de măsurat. Probabil, nu a lipsit, dar nici nu a fost atât de mare pe cât se crede, nici măcar în rândul etnicilor români din provinciile alipite. Evenimentele s-au desfășurat într-un ritm extrem de alert, iar cursul evenimentelor Marelui Război nu a lăsat de multe ori să se întrevadă un asemenea ‘happy-end’. Totodată, astăzi trăim cu iluzia că năzuințele locuitorilor erau aceleași sau că Regatul din 1918 era deosebit de tentant pentru transilvăneni, de exemplu. În rest, evident că numărul substanțial de minoritari înregistrați în interiorul granițelor noului stat român nu avea cum să privească bucuros această nouă configurație etno-geografică. În România anului 2014, sunt puțin peste 10% minorități etnice. Imaginați-vă cum arăta România în 1920 cu 30% populație minoritară (mai ales maghiari și evrei), cu uriașe probleme sociale, cu asperități politice care au fost deseori imposibil de atenuat, cu pierderi materiale și umane foarte serioase în urma războiului (România a fost una dintre țările implicate în conflict cu un mare număr de victime umane), cu probleme administrative de neconceput astăzi”, a declarat Andrei Muraru.

Citându-i pe Ferdinand Lot și Gheorghe Brătianu, istoricul Andrei Muraru a precizat că, în prezent, „povestea de succes a Unirii pare mai degrabă un miracol și o enigmă”. „Spun miracol pentru că proiectul a fost realizat în urma unei înfrângeri usturătoare. Oricum ar fi, Unirea rămâne – prin forța împrejurărilor – o Românie victorioasă, pe care ne face plăcere să ne-o imaginăm frecvent, în care proiectăm toate speranțele și iluziile noastre de astăzi. Ea este fără îndoială – cu toate neajunsurile – o victorie istorică a României de atunci (societate, clasă politică, organizare administrativă, școală, diplomație etc.) Cu toate acestea, dacă vom încerca să ‘disecăm’ fenomenul vom sesiza un detaliu uluitor: proiectul ‘României Mari’ (în forma lui 1918) a rezistat doar 22 de ani (până în 1940, când visul s-a destrămat la fel de brusc cum s-a țesut), deci mai puțin cât s-a scurs de la Revoluție până azi. Aș întreba atunci doar de dragul ipotezelor și a istoriei lui ‘dacă’: dacă prin 2013 să spunem, ar fi revenit comunismul într-o anumită formă, cum ar fi judecat oare românii din 2085 ‘victoria’ lui Decembrie 1989?”, a declarat Andrei Muraru.

FLASH NEWS Fosta adjunctă a lui Zelenski, arestată într-un dosar de corupție la Kiev. Irina Mudra neagă acuzațiile

23:06

STATISTICĂ România a ajuns codașă la competențe digitale, la nivelul Uniunii Europene. Doar o treime din populație deține cunoștințe de bază

22:59

ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI. Istoricul precizează însă că România modernă are rădăcina principală în momentul 1 Decembrie 1918

„Ca istoric, la 96 de ani de la eveniment, este evident că – raportându-mă la ceea ce a rămas astăzi din Unirea de la 1918 – România modernă are rădăcina principală în acest moment. Din acel teritoriu unele provincii nu mai aparțin statului român, dar a rămas în schimb o foarte mare aură mitologică ce înconjoară acel moment, viziune care este rodul unei interpretări oficiale date atât în perioada interbelică, cât și în perioada comunistă. Din acest punct de vedere, școala românească de după 1989 a integrat elemente ale ambelor viziuni, iar rezultatul e în continuare o reflecție mitică asupra evenimentului din 1918”, a spus Andrei Muraru.

Acesta consideră că românilor „le lipsește mult liantul cu Ziua Națională, atât din rațiuni practice (e o sărbătoare de iarnă care nu te îndeamnă la prea multe acțiuni ‘în aer liber’, tradiția sărbătoririi acestui moment este foarte recentă și anemică, lipsa de imaginație a autorităților, care ar trebui să fie promotoarele unor acțiuni mult mai consistente în societate etc.), cât și din considerente de atașament civic”.

„E clar că nu avem o cultură a ceremoniei, a împărtășirii bucuriei și emoției acestui moment în societate. De vină sunt școala, mediul social pauper abrutizat de conflicte sociale și extravaganță mediatică, mediul politic respingător ș.a.m.d”, spune Andrei Muraru.

Istoricul mai spune că „lipsa de viziune a elitelor politice românești a condus în ultimii 25 de ani la golirea de conținut a Zilei Naționale”.

„Nimic din ce ar fi putut fi un ceremonial decent și prețios nu a fost: mesele date de ‘baronii’ locali, la care se înghesuie persoanele defavorizate, și paradele militare, prea puțin îndrăgite de români, reprezintă singurele evenimente care aduc culoare acestei zile. Nu cred că românul interiorizează această sărbătoare așa cum s-ar cuveni, pentru că nu se simte reprezentat în niciun fel în ea: nu prea știe ce sărbătorește, de ce și mai ales nu știe cum să facă. Ziua liberă e probabil o sărbătoare importantă, nu și discursurile oamenilor politici. Pustietatea zonei din jurul Parlamentului (unde va fi marcată ziua de 1 Decembrie în acest an, n.r.) face parte din acest ‘peisaj’ al Zilei Naționale pe care l-am descris”, a mai afirmat Andrei Muraru.