Avertismentul FMI după ce Guvernul a anunțat tăieri de taxe fără să discute cu Fondul

Măsurile de relaxare fiscală incluse în noul proiect de Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înțelegere a modului în care pot fi atinse țintele de deficit fiscal ale României, au comunicat reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) la solicitarea Mediafax.

„Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înțelegere a modalității în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul”, a declarat un purtător de cuvânt al FMI, răspunzând unei întrebări Mediafax pe tema măsurilor incluse în proiectul de Cod Fiscal și dacă acestea ar putea periclita acordul de împrumut dintre România și FMI.

Proiectul noului Cod Fiscal, prezentat miercurea trecută de Guvern, include, printre altele, reducerea, începând cu anul viitor, a TVA cu patru procentuale, de la 24% la 20%, nivelul TVA pentru carne, pește, legume și fructe produse alimentare de bază urmând să scadă la 9%, reducerea, tot de anul viitor, a accizelor la carburanți și alcool, eliminarea impozitului pe construcțiile speciale și a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum și reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019.

ENERGIE Cristian Bușoi anunță negocieri intense cu Comisia Europeană pentru a ține în funcțiune grupul 5 de la Turceni. Ce încearcă să obțină România

09:28

CONTROVERSĂ Ungaria a cumpărat 26 de clădiri istorice în România, timpul guvernării Orban. 25 au rămas în paragină. Budapesta taie finanțarea

09:14

Misiunea de evaluare a FMI, aflată la București între 27 ianuarie și 9 februarie pentru consultări și a treia evaluare a acordului stand-by cu România, „a fost informată despre intenția autorităților de a reduce, pe viitor, rata TVA și nivelul accizelor,” a menționat purtătorul de cuvânt al FMI.

Potrivit Fondului, Guvernul României și-a reiterat sprijinul pentru programul convenit cu FMI și UE.

Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, însă jumătate din sumă va fi recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA. Tot pentru anul viitor, Guvernul se așteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere și băuturi alcoolice, precum și al eliminării accizelor la cafea, blănuri și bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creștere a accizelor la tutun.

Eliminarea impozitului pe construcțiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 și 3,47 miliarde lei în 2018.

De asemenea, autoritățile estimează un plus de creștere economică din măsurile de relaxare fiscală față de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 și 0,5 puncte în 2019.

Potrivit acestui scenariu și estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 și 4,2% în 2018.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat joi că are mari semne de întrebare privind reducerile fiscale anunțate de Guvernul Ponta, precizând că Executivul nu a spus cum va gestiona aceste reduceri de impozite și taxe.

Tot joi, ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov, a declarat că reducerea impozitelor și taxelor va putea fi aplicată prin înghețarea chelutielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creșterii PIB va merge spre relaxare fiscală și 60% spre cheltuieli bugetare. Potrivit acestuia, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA și accize și eliminarea taxei pe stâlp și a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creșterii economice asupra veniturilor bugetare.

Vineri, Premierul Victor Ponta a spus că ia în calcul inclusiv angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Fiscal, dacă acesta va fi blocat în Parlament și riscă să nu fie adoptat în circuitul legislativ în această sesiune parlamentară. El a arătat că, din punctul său de vedere, până la sfârșitul sesiunii parlamentare în curs trebuie să fie adoptat Codul Fiscal și Codul de procedură fiscală, pentru ca să existe șase luni de pregătire a implementării.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie și pe care autoritățile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înțelegerii este de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

Acordul, care este însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.

Potrivit estimărilor ministrului Finanțelor, este „foarte probabil” că acordul cu FMI nu se va prelungi. Întrebat, joi, dacă Guvernul a primit acordul FMI pentru măsurile anunțate în proiectul de Cod Fiscal, Vâlcov a replicat că nu a cerut acordul Fondului, argumentând că noul Cod Fiscal intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

Actualul acord cu FMI și Comisia Europeană se încheie în luna septembrie a acestui an.

Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI și CE la ultima misiune de evaluare, cele două instituții cerând creșterea abruptă a prețului la gaze pentru populație și CET-uri din aprilie și restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara și Oltenia.