Dosarul Nana: Sechestrul asigurator, menținut pe terenul deținut de Ioana Băsescu

Sechestrul a fost instituit de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) în 16 februarie, atât pe terenul Ioanei Băsescu, cât și pe cele ale unor inculpați din acest dosar.

Potrivit unor surse din PICCJ, anchetatorii au pus sub sechestru mai multe bunuri mobile și imobile, dar și un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat în mod ilegal. Din cele peste 700 de hectare puse sub sechestru de PICCJ face parte și terenul Ioanei Băsescu.

Fiica fostului șef al statului a contestat măsura procurorilor în instanță.

„Respinge contestația formulată de petenta Băsescu Ioana împotriva ordonanței emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 16 februarie 2015”, a decis Tribunalul Călărași.

REACȚIE Fostul ministru al Justiției acuză PNL că ține pe loc reformele sistemului judiciar: „Caută să mențină starea de interimat cât mai mult”

17:34

PROTEST Extrema dreaptă sub asediu în Germania. Mii de germani au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva partidului AfD

17:30

Decizia de joi a instanței este definitivă.

În 4 iulie 2014, procurorii Parchetului ICCJ anunțau că au început urmărirea penală în dosarul Nana față de șapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, ei fiind acuzați de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.

Potrivit Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, județul Călărași, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală față de Tudorița Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea și Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.

Din probatoriul administrat până la acel moment al urmăririi penale a rezultat faptul că, în perioada 2005-2010, membrii Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, „nu au îndeplinit acte sau au îndeplinit acte în mod defectuos în legătură cu reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri revendicate de mai multe persoane, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de avantaje/foloase necuvenite, fapte care au cauzat prejudicierea domeniului privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate contrar dispozițiilor legale”.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție anunța, în 16 aprilie 2014, că a fost începută urmărirea penală în cazul Nana, pentru conflict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării transmise de Corpul de control al primului ministru. Faptele au legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate și arendarea unor terenuri din comuna Nana, județul Călărași.

La începutul lunii iunie 2014, Parchetul arăta că opt membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, între care și primarul Gheorghe Dobre, sunt urmăriți penal pentru conflict de interese și abuz în serviciu.

Primarul comunei Nana, Gheorghe Dobre, este acuzat, alături de Georgică Stolea, de conflict de interese și abuz în serviciu, iar Tudoriță Niculae, secretarul comunei Nana, Florian Deci, Marius Gelu Neagu și Marian Dobre, sunt urmăriți penal pentru conflict de interese, abuz în serviciu și fals material în înscrisuri oficiale. De asemenea, în aceeași cauză mai sunt urmăriți penal Simona Alina Preda, pentru fals material în înscrisuri oficiale, și Constantin Manea, pentru abuz în serviciu, preciza atunci PICCJ.

„Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că suspecții, în perioada 2005-2010, în calitate de membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, au participat la analizarea, verificarea, soluționarea și înaintarea în vederea validării cererilor depuse de către ei înșiși, rude ori afini ai lor, având ca obiect constituirea ori reconstituirea dreptului de proprietate a unor suprafețe de teren agricol”, arătau procurorii.

Potrivit sursei citate, în aceeași perioadă, în mod ilegal au fost emise titluri de proprietate pe numele unor persoane care nu erau îndreptățite să le primească. Astfel, a fost prejudiciat domeniul privat al statului cu valoarea terenurilor retrocedate cu încălcarea dispozițiilor legale.

„La baza emiterii titlurilor de proprietate au stat înscrisuri falsificate (printre care și certificate de stare civilă), prin contrafacerea conținutului și folosirea de formulare tipizate elaborate în afara cadrului legal”, au precizat procurorii.