Unde au fost descoperite cele mai vechi bijuterii din lume, realizate în urmă cu 130.000 de ani

Descoperite în urmă cu mai bine de un secol într-un sit preistoric din Croația, mai multe gheare de vulturi și-au deconspirat secretul: ele reprezintă într-adevăr cele mai vechi bijuterii din lume, fiind confecționate în urmă cu 130.000 de ani de către neanderthalieni, cu multe mii de ani înainte de apariția în Europa a omului modern.

Ghearele au petrecut ultimul secol într-o cutie din carton, până când oamenii de știință au descoperit adevărata lor natură.

„Atunci când am examinat opt gheare de codalb, am remarcat numeroase urme de tăieturi și mi-am dat seama imediat: ghearele au fost modelate de mâna unei ființe umane”, a spus Davorka Radovcic, conservatoare la Muzeul de Istorie Naturală din Zagreb, unde au fost depozitate acele artefacte încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

CONTROVERSĂ Mii de oameni, în pericol de îngheț în Kiev iarna aceasta din cauza activiștilor de mediu. Disputa care a blocat un proiect de termoficare

19:58

TEHNOLOGIE Ce este AGILE, programul UE de 115 milioane de euro care dă startul cursei pentru inovația militară. Ce pune România pe masă în AI, drone, robotică și cyber

19:49

„Acestea sunt, cel puțin pentru moment, cele mai vechi bijuterii din lume”, spune Davorka Radovcic, precizând că acele gheare datează din urmă cu 130.000 de ani.

Situl Krapina, în care au fost găsite rămășițe osoase provenind de la aproximativ 80 de indivizi, a fost descoperit în 1899 de paleontologul croat Dragutin Gorjanovic Kramberger. Aceasta reprezintă cea mai bogată colecție de fosile neanderthaliene din lume.

Davorka Radovcic a început din 2013 să reexamineze această colecție descoperită în urmă cu 115 ani. În colaborare cu alți doi colegi croați, Ankica Oros Srsen și Jakov Radovcic, și un profesor american de antropologie de la Universitatea din Kansas, David Frayer, cercetătoarea croată a studiat cu mare atenție eșantioanele care prezentau urme de tăieturi, polizare și abraziune, elemente care sugerează că acele gheare au fost modelate pentru a fi transformate în bijuterii.

Oamenii de știință nu au putut să afle dacă acele gheare făceau parte din coliere sau din brățări. În schimb, ei au putut să stabilească faptul că neanderthalienii au colecționat și au decorat gheare de vultur și că acelea care au fost exhumate la Krapina proveneau de la trei păsări.

Până la acest studiu, cele mai vechi bijuterii proveneau din siturile preistorice descoperite în Israel (Skhul și Qafzeh) – coliere din cochilii, decorate în urmă cu 110.000 de ani de o specie a cărei anatomie era aceea a omului modern.

Bijuteriile din situl Krapina au confirmat astfel concluziile formulate în mai multe studii anterioare, potrivit cărora neanderthalienii erau capabili de gândire abstractă, spre deosebire de opinia generală din epoca modernă care îi considera „brute” și „proști”.

Omul de Neanderthal a populat vreme de 250.000 de ani anumite părți din Europa, Asia Centrală și Orientul Apropiat. Motivele dispariției lor complete, petrecută în urmă cu 40.000 de ani, fac încă subiectul unor dezbateri aprinse în comunitatea științifică. Potrivit unor teorii, iernile extrem de reci ar fi fost cauza extincției lor. Alți specialiști cred că neanderthalienii au fost depășiți de oamenii moderni (Homo sapiens), mai inteligenți și mai sofisticați, care au cotropit teritoriile populate de neanderthalieni, după ce au plecat din Africa.