Executivul le propune bugetarilor salarii brute între 1.200 lei – 22.000 lei. Ce spun sindicatele

Cele cinci clase de salarizare ar urma să includă de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit școli profesionale, fără bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurtă durată (precum asistent medical, arhivar, grefier) și persoanele cu studii superioare de lungă durată (precum medicul, profesorul, dar și președintele țării, parlamentarul și ministrul), pentru această ultimă categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut.

Cifrele au fost susținute de către ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, într-o intervenție la România TV, unde însă liderii confederațiilor sindicale, aflați în studiou, au arătat că, prin acest proiect, Guvernul își demonstrează incompetența și faptul că nu cunoaște standardele ocupaționale, deoarece include, de exemplu, profesia de șofer în categoria celor meseriilor necalificate, astfel că proiectul nu va putea fi aplicat.

UTILE Proverbul chinezesc al zilei: „Dacă cazi de șapte ori, ridică-te de opt”. Ce înseamnă, de fapt

09:32

INEDIT Papa Leon al XIV-lea lansează, astăzi, manifestul „Magnifica Humanitas”. Ce cuprinde acesta

09:28

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a anunțat recent că numărul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizării urmând să fie finalizat până la sfârșitul anului.

La sfârșitul lunii ianuarie, Guvernul a decis înființarea unui grup de lucru care să revizuiască Legea salarizării unitare, astfel încât noile prevederi să fie aplicate începând cu anul viitor.

Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecție.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu.

Raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului.

Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

În primăvara anului trecut, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ministrul Muncii afirma o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

În 2013, premierul Victor Ponta declara că vrea să modifice Legea salarizării, incluzând în „anvelopa națională” cheltuieli de personal pentru fiecare instituție, respectiv primării, consilii județene, ministere, dar și „un salariu minim, probabil de 1.000 de lei, și un salariu maxim” și că vrea ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare în 2013.

Un document oficial prezentat în iunie 2013 de MEDIAFAX releva că noul sistem de salarizare a bugetarilor va include majorări anuale de salarii, în mod etapizat și succesiv, dar numai pentru anumiți funcționari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, iar salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar și o parte variabilă care va depinde de performanțele profesionale individuale ale angajaților.

În document se arăta că, prin noua lege a salarizării pregătită de Guvern pentru anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe țară de la 1 iulie, și coeficienții de ierarhizare existenți, iar diferența dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.