Nicolas Sarkozy, la prima victorie electorală de la revenirea în politică

Acest al doilea tur al alegerilor regionale va fi urmat de un al treilea, când consilierii departamentali proaspăt aleși vor desemna președinții de departamente, un proces spinos în care majoritățile sunt relative sau nesigure.

Înfrângerea Partidului Socialist este clară, acesta păstrându-și doar 33 de departamente dintre cele 61 pe care le administra. Acest scrutin aduce stânga la nivelul scrutinului cantonal din 1988 (29 de departamente), cel mai prost rezultat rămânând însă cel din 1992, cu 23 de departamente. Această înfrângere este și un eșec personal al premierului Manuel Valls, care a desfășurat o luptă feroce împotriva Frontului Național. În timp ce Jean-Marc Ayrault a plătit însă înfrângerea la alegerile municipale, Manuel Valls ar urma să rămână la Matignon.

Dreapta a triumfat, iar Sarkozy s-a poziționat pentru alegerile prezidențiale din 2017. „Niciodată familia noastră politică nu a câștigat atâtea departamente”, a declarat Sarkozy. Președintele UMP a calificat scrutinul drept o „dezprobare indiscutabilă” a Guvernului.

Cadavrul carbonizat al unui bărbat de 45 de ani, descoperit într-un apartament din București. Tatăl său l-a găsit, după ce a spart ușa casei

22:50

ULTIMA ORĂ După o zi lungă, fostul prinț Andrew, fratele Regelui Charles, a fost eliberat

22:38

El a promis, de asemenea, că una dintre prioritățile sale va fi „consolidarea” unității dreapta-centru, insistând pe caracterul „colectiv” al victoriei la alegerile regionale. El poate trece acum la etapa următoare, de refacere a partidului pentru a încerca să câștige alegerile prezidențiale cu un „proiect nou” în vederea alternanței. „Speranța renaște în Franța”, a declarat Sarkozy, dar „drumul va fi lung și dificil”.

Frontul Național nu a câștigat niciun departament, dar a obținut 62 de consilieri. Liderul FN, Marine Le Pen, a salutat însă „creșterea puternică a scorurilor partidului în departamente”, după rezultatele bune din primul tur. Partidul său a confirmat, astfel, că a devenit un actor de neevitat al vieții politice franceze.