Paștele, sărbătoarea bucuriei și a tradițiilor din jurul veștii că Hristos a înviat

Sărbătoarea Paștelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălțarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăsește în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.

De Paște, spun preoții, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul predominant în zilele de Paște.

Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” și vine din termenul egiptean cu același înțeles „paseh”.

INTERVIU Primul interviu al noului ambasador SUA la București: „Parteneriatul strategic cu România nu a fost niciodată mai puternic”

12:12

SĂNĂTATE Rogobete dezvăluie care este cea mai periculoasă adicție în rândul adolescenților: ”Nu putem interzice şi atât, pentru că nu vom rezolva problema”

12:09

Lumina Sfântă de la Ierusalim este adusă sâmbătă seară, cu un avion special, la Aeroportul „Henri Coandă” București, de unde este dusă cu avioane de mici dimensiuni și în Bacău, Iași, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare și Timișoara, pentru clerul și credincioșii ortodocși din aceste zone.

La Catedrala Patriarhală din Capitală, Lumina Sfântă este oferită credincioșilor la slujba de Înviere, de către patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, preafericitul părinte Daniel.

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcașurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoții, ea privește pe toți oamenii.

La miezul nopții, preotul iese din biserică și cheamă credincioșii cu îndemnul „Veniți de luați Lumină!”. În multe locuri, lumina este împărțită credincioșilor împreună cu bucățele de pâine stropite cu vin, denumite Paști.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”. Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00.

Credincioșii aduc la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură și alte preparate de Paște, pe care preoții le sfințesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfințite vor putea fi mâncate.

Tot de Paște, credincioșii aprind lumânări pe mormintele celor dragi și duc acolo bucate pe care le dau de pomană celor sărmani.

Duminică spre prânz, credincioșii sunt așteptați la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Săptămâna de după Înviere se numește Săptămâna Luminată, în care nu se mai postește. Conform tradiției, în Sâmbăta Mare și în zilele de Paște (duminică, luni și marți), nu se spală rufe, acest obicei fiind menținut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.