Scriitorul Günter Grass, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1999, a murit

Informația a fost confirmată luni de fundația care poartă numele scriitorului.

La începutul anului trecut, Günter Grass, o figură majoră a literaturii germane contemporane, a declarat într-un interviu pentru cotidianul regional Passauer Neue Presse că nu va mai scrie romane, din cauza vârstei sale înaintate.

„Acum am 86 de ani. Nu cred că voi reuși să mai scriu un roman”, a spus Günter Grass. „Starea mea de sănătate nu îmi permite să fac proiecte pe cinci sau șase ani. Or, aceasta ar fi condiția pentru activitatea de documentare pentru un roman”, a adăugat renumitul scriitor.

Romancierul german mai spunea, la acel moment, că se consacrase desenului și picturii în acuarelă, după o perioadă în care a fost spitalizat.

Cunoscut pentru convingerile sale politice social-democrate, Günter Grass a declanșat o polemică puternică, în aprilie 2012, după ce a publicat în presa germană un poem în care critica Israelul și afirma că această țară „amenință pacea mondială” prin arsenalul ei atomic. Statul Israel l-a declarat la scurt timp după aceea pe autorul german persona non grata.

Scandalul avionului care a aterizat de urgență după ce a decolat de pe Otopeni se extinde. Asociația Companiilor aeriene îl acuză pe ministrul Sănătății: „​Induce panică nejustificată”. Ministrul răspunde

23:43

RELIGIE Scheletul Sfântului Francisc din Assisi a fost expus public pentru prima dată. Sunt așteptați sute de mii de vizitatori

23:36

În 2006, Günter Grass a recunoscut că a făcut parte în tinerețe din Waffen-SS, o unitate de elită a regimului nazist al lui Adolf Hitler, deși în scrierile sale a criticat adeseori Germania pentru trecutul ei nazist.

Günter Grass a intrat și în atenția poliției secrete est-germane, STASI, în 1961, când a scris o scrisoare deschisă în care contesta construcția Zidului Berlinului, bariera de separare între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană (RDG).

Poet, prozator, dramaturg, sculptor și grafician, Günter Grass s-a născut pe 16 octombrie 1927, la Danzig (Gdansk, aflat în prezent în Polonia), unde și-a petrecut copilăria și adolescența, iar cea mai mare parte a operei sale de ficțiune este plasată în universul acestui port la Marea Baltică.

La 17 ani s-a înrolat în Waffen-SS, iar, în 1945, este luat prizonier de americani. După război a urmat cursurile Academiei de Artă din Dusseldorf (1947 – 1952), apoi Universitatea de Arte Plastice din Berlin. A trăit un timp la Paris, apoi în Italia, iar, din 1960, în Berlinul de Vest și la țara, în landul Schleswig-Holstein, potrivit site-ului editurii Polirom.

Günter Grass a reprezentat vocea unei generații de tineri germani care s-au maturizat în anii de după Al Doilea Război Mondial și au purtat pe umeri povara vinei resimțite de părinții lor din cauza atrocităților comise de trupele naziste.

A debu­tat în 1956, cu volumul de poezii „Avantajele găinilor-girueta”, dar, ulterior, s-a afirmat ca prozator, cu romanul care îl va consacra pe plan internațional, „Toba de tinichea” (1959). Împreună cu „Pisica și șoarecele” (1961) și „Ani de câine” (1963), acesta intră în alcătuirea „Trilogiei Danzigului”.

Günter Grass a publicat numeroase cărți, dintre care pot fi amintite romanele „Anestezie locală” (1969), „Calcanul” (1977), „O chestiune încurcată” (1995) și „În mers de rac” (2002), volumele de proză scurtă „Întâlnire la Telgte” (1979), „Rubrica nașteri sau germanii sunt pe moarte” (1980) și „Povestiri lugubre” (1992), volumul de eseuri și polemici politice „Din jurnalul unui melc” (1972), volumele de versuri „Ultimul dans” (2003) și „August stupid” (2007).

În 2006 i-a apărut prima carte de memorii, „Decojind ceapa”, urmată, doi ani mai târziu, de „Aparatul de fotografiat”, ambele stârnind controverse aprinse.

Activitatea sa literara a fost recom­pensată cu unele dintre cele mai prestigioase distincții: premiul Buchner (1965), premiul Fontane (1968) și premiul Nobel pentru literatură (1999).

La Editura Polirom au apărut: „Toba de tini­chea” (2005, 2007, 2012), „Anestezie locală” (2008), „Pisica și șoarecele” (2009), „Secolul meu” (2011), „În mers de rac” (2002, 2013), „Decojind ceapa” (2007, 2012), „Aparatul de fotografiat” (2010), „Între Germania și Germania” (2012) și „Cuvintele Fraților Grimm” (2013).