Pentru prima dată, Germania nu mai menajează Turcia și recunoaște că 1,5 milioane de oameni au fost uciși în masacrele comise de otomani

„Este necesar ca și noi, germanii, să ne facem datoria de a ne aminti”, a declarat el, evocând „o coresponsabilitate și chiar, potențial, o complicitate (a Germaniei) în genocidul armenilor”, în timpul unei ceremonii religioase, la Berlin, cu o zi înaintea comemorării oficiale a unui secol de la masacrele comise de către turcii otomani.

Este pentru prima dată când Germania folosește în mod oficial cuvântul „genocid” evocând aceste crime soldate cu 1,5 milioane de victime în perioada 1915-1917. Aproximativ 20 de țări, inclusiv Franța și Rusia, au făcut deja acest pas, în timp ce Ankara respinge în continuare termenul.

ACTUALITATE 1 Octombrie, calendarul zilei: André Rieu împlinește 77 de ani, Zach Galifianakis 57. Catrinel Menghia face 41 de ani

07:15

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

Gauck și-a asumat riscul unei răciri cu Turcia, un aliat de prim-plan pe care Berlinul a depus mereu eforturi să-l menajeze în legătură cu acest subiect. Germania găzduiește cea mai mare comunitate tuurcă din străinătate, evaluată la aproximativ trei milioane de persoane.

Într-un text publicat luni și care urmează să fie discutat vineri, grupuri parlamentare germane nu au mers atât de departe ca Gauck, limitându-se să stabilească o legătură între masacrarea armenilor și „genocidele” din secolul al XX-lea. Inițiativa a obținut susținerea Guvernului german, în urma unor dezbateri aprige.

„Printre noi trăiesc urmași ai armenilor și turcilor, fiecare cu istoria lor. Dar, pentru o coabitare pașnică, este important ca noi toți să ne referim la aceleași principii explicative atunci când este vorba despre memorie”, a subliniat Gauck, insistând asupra rolului Germaniei în genocidul armean.

– Germania împreună cu Imperiul Otoman

Istoricul german Rolf Hosfeld s-a mirat, de altfel, în urmă cu câteva zile, într-un interviu pentru postul național austriac, de faptul că țara sa are nevoie de atât de mult timp ca să recunoască genocidul, odată ce numeroase documente arată că Germania imperială se afla, de fapt, în centrul a ceea ce se întâmpla.

Președintele Gauck a amintit vorbele „lapidare” ale cancelarului acelei perioade, Bethmann Hollweg, în decembrie 1915: „singurul nostru obiectiv este să menținem Turcia alături de noi până la sfârșitul războiului, puțin contează dacă armenii sunt aneantizați sau nu”.

În timpul ceremoniei, joi seara, președintele Bisericii Protestante germane Heinrich Bedford-Strohm a denunțat comportamentul Germaniei imperiale drept „o erodare a valorilor etice care, mai târziu (…) avea să conducă la cea mai îngrozitoare traducere a lor odată cu Holocaustul” și cei șase milioane de evrei masacrați.

Președintele Gauck a evocat afirmațiile prin care Hitler își îndemna ofițerii la brutalitate, pe 22 august 1939, în momentul invaziei Poloniei. „Cine mai vorbește astăzi de aneantizarea armenilor?”, îi întreba Führerul.

„Noi vorbim!”, i-a răspuns joi seara Gauck, un fost pastor disident din fosta Republică Democratică Germană (RDG) care, de când a devenit președinte, în martie 2012, și-a plasat misiunea sub semnul datoriei față de memorie în fața trecutului greu al Germaniei.

Parlamentul austriac a provocat deja, miercuri, furia Ankarei, recunoscând genocidul armean, o premieră în această țară aliată, la fel ca Germania, cu Imperiu Otoman în timpul Primului Război Mondial. Turcia a reacționat rechemându-și la consultări ambasadorul de la Viena.

Ankara a fost deja foarte iritată de declarațiile Papei Francisc, care a vorbit pentru prima dată despre genocidul armenilor, și de Parlamentul European (PE), care a îndemnat Turcia să recunoască genocidul.