Ludovic Orban, despre proiectul lui Iohannis privind legea de tip „Big Brother”: Probabil, vor fi consultări la Cotroceni peste două săptămâni

gândul a prezentat astăzi în exclusivitate draftul proiectului trimis de președintele Iohannis la Parlament, dar, oficial, aleșii se feresc să recunoască că au primit acest document. Cu toate acestea, neoficial, recunosc că în forul legislativ există deja discuții pe marginea acestuia pentru obținerea unui consens politic.

„Atât la nivelul grupului parlamentar al PNL a existat această preocupare să fie niște legi care să fie conforme cu drepturile și libertățile fundamentale. În acest sens, știți că am organizat dezbateri publice. De asemenea, la nivelul președinției a funcționat o comisie de elaborare a unor proiecte legislative în acest domeniu. În acest moment, există discuții pe ajungerea la o poziție care să fie susținută inclusiv de grupul PNL, dar în momentul în care va exista un proiect de lege despre care să putem spune că îl vom spriji îl vom anunța public”, a declarat deputatul Ludovic Orban.
Liberalul a spus că el nu a avut consultări cu Administrația Prezidențială.

„Președintele nu poate trata acest subiect partinic, vorbind doar cu PNL. Când rezulta un text care să fie conform așteptărilor populației și să rezolve problemele legate de siguranța națională va demara consultări oficiale”, a spus Orban, care a adăugat că este posibil ca peste două săptămâni să existe consultări pe această temă la Palatul Cotroceni.

Liberalul a evitat să răspundă dacă este de acord cu retenția datelor pentru o perioadă între trei și cinci ani, așa cum apare în proiectul prezidențial. „Nu vă pot da răspuns la întrebare. Când o să avem un proiect de lege, vom discuta. Când vom avea o poziție clară a grupului PNL vă vom comunica. Discuții am avut mereu pe astfel de teme. Am discutat pe multe schițuri, drafturi, idei. O decizie a unui grup parlamentar liberal se ia în grup. Probabil o să fie un proiect legislativ. Majoritatea guvernamentală nu prea a manifestat scrupule, PNL a fost singurul care a avut poziții pe tema asta”, a declarat Ludovic Orban.

Strategia președintelui Iohannis este ca liderii partidelor parlamentare să își spună punctul de vedere pe acest draft, iar după ce va întruni consensul tuturor partidelor politice să fie făcut public. Dacă va întruni consensul, probabil Klaus Iohannis va invita partidele politice la consultări pe legislația de tip „Big Brother”.

Ce schimbări se regăsesc în proiect

Mai exact, proiectul vizează completarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, 506/2004.

O primă modificare este referitoarea la stabilirea unui termen clar de maximum 3 ani în care furnizorul unei rețele de comunicații electronice trebuie să șteargă sau să anonimizeze datele.

„Datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului trebuie să fie șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării”, se arată în proiectul trimis de Iohannis la Parlament. De asemenea, „prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării”.

O altă modificarea clarifică modalitatea de acces la date, modalitate care fusese reglementată prin legea securității cibernetice, declarate neconstituțională, în lipsa unui mandat de la judecător și a unor temene clare.

În noul proiect accesul la date al autorităților se face „la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal”. Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranța națională.

O nouă prevedere precizează că „datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ștergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoțită de o notificare cu privire la necesitatea menținerii lor, în scopul identificării și conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor sau în domeniul apărării și securității naționale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată”.

Un ultim paragraf face referire la faptul că „instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniu apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorește definitive”.