Ucraina vrea să mobilizeze sisteme de rachete antiaeriene S-300 la frontiera cu Transnistria

Potrivit unor oficiali din Ministerul ucrainean al Apărării, citați de ziarul Taimer din Odesa, sistemele de rachete vor fi amplasate în districtul Bolgrad, din regiunea ucraineană Odesa.

„Oficialii din Ministerul Apărării au afirmat că rachetele S-300 vor asigura apărarea țării, în regiunea sudică Odesa, la frontiera cu Transnistria”, a relatat Taimer.

În acest context, liderul transnistrean Evgheni Șevciuk și-a exprimat îngrijorarea privind tendințele conflictuale ale autorităților de la Kiev și a precizat că în Transnistria nu au loc pregătiri militare.

El a adăugat că ucrainenii au săpat un șanț antitanc la frontiera cu Transnistria, au instalat posturi de control pe drumurile din regiune și au mobilizat mii de militari.

DEZVĂLUIRI Frații Tate, stabiliți în România, l-au încăierat pe Tucker Carlson cu The New York Times. Ce replici au schimbat

23:52

SPORT Prima REACȚIE a președintului FRF, Răzvan Burleanu, în scandalul pariurilor din Superliga de fotbal: „Anchete în desfășurare”

23:15

Informațiile privind sistemele de rachete S-300 intervin în contextul în care Parlamentul de la Kiev a aprobat, la 21 mai, anularea a cinci acorduri de securitate cu Moscova, inclusiv unul care le permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană. Anularea dreptului de tranzit pentru aceste trupe creează o problemă logistică pentru Moscova.

Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la granița cu Ucraina. Dintre aceștia, aproximativ 1.400 de militari fac parte din Grupul Operativ de Trupe Rusești din Transnistria, constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Alți 400 de militari ruși fac parte din forța de menținere a păcii, alături de militari moldoveni și transnistreni.

Republica Moldova consideră însă că staționarea militarilor ruși în regiunea transnistreană contravine Constituției moldovene și, din acest motiv, Chișinăul, OSCE, UE și SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor.