Consiliul Fiscal a respins TVA de 9% pentru retransmiterea programelor tv prin rețelele electronice UPDATE

Consiliul a primit la 9 iunie o adresă a Ministerului Finanțelor Publice, prin care i se solicită avizul asupra amendarea Codului fiscal în sensul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin rețele de comunicații electronice, prevedere care ar urma să intre în vigoare la 1 iulie.

UPDATE 16:30 Reducerea TVA la 9% pentru serviciile de retransmitere a programelor de televiziune a fost o propunere la care s-a renunțat pe 9 iunie, în cadrul unei consultări a ministrului Finanțelor cu reprezentanții pieței de profil și ministrul pentru Societatea Informațională, Sorin Grindeanu, a anunțat MFP.

CONTROVERSĂ „Masha și Ursul”, acuzat de propagandă pro-Kremlin. Parlamentari europeni cer Netflix să retragă controversatul serial animat

08:49

FLASH NEWS CE Oltenia în alertă maximă. Încă 3.000 de angajați riscă să fie concediați, în urma deciziei Comisiei Europene

08:30

„Propunerile inițiale ale Ministerului pentru Societatea Informațională referitoare la susținerea industriei de profil au fost înlocuite cu măsura de introducere a unei scheme de ajutor de stat, care a fost reglementată prin Ordonanța de Urgență nr. 18/2015, act normativ aprobat în ședința Guvernului din data de 10 iunie 2015”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.

Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanță de urgență estimează o pierdere de venituri bugetare de 167,6 milioane lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de 5 luni de execuție bugetară cash), de 402,2 milioane lei în 2016, 420,4 milioane lei în 2017, 473,6 milioane de lei în 2018. Documentul prezintă ca sursă de compensare a impactului reducerilor de taxe asupra veniturilor din TVA în anul 2015 surplusul de venituri realizat de ANAF relativ la programarea bugetară intra-anuală, evaluat conform expunerii de motive la 3,9 miliarde de lei la finele lunii mai.

În ceea ce privește impactul pe termen mediu, documentul declară că „la elaborarea legilor bugetare anuale se va avea în vedere fundamentarea veniturilor și cheltuielilor astfel încât să fie respectate țintele de deficit asumate prin Pactul de stabilitate și creștere și coordonarea politicilor economice”.

„Consiliul fiscal nu are obiecții/rezerve cu privire la dimensiunea impactului bugetar de runda întâi estimat de către MFP, pe care-l consideră drept o estimare prudentă. Dacă date certe în ceea ce privește numărul abonaților sunt disponibile (6,9 milioane de abonați, grad de penetrare la nivel de gospodării 92%), fiind raportate de ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații), există incertitudini în ceea ce privește caracteristicile/prețul pachetului de servicii relevant din perspectiva consumatorului mediu. Prețul mediu implicit al acestui pachet de servicii reprezentativ asociat estimării pierderilor de venituri din expunerea de motive a actului normativ este de circa 40 lei/lună (inclusiv TVA 24%), în condițiile în care ofertele pentru pachetul de bază ale principalilor operatori de servicii de televiziune prin cablu sunt în medie de circa 30 de lei lunar – estimarea include așadar și o marjă de siguranță consistentă din perspectiva unui pachet de servicii reprezentativ care să includă mai multe opțiuni comparativ cu acest pachet de bază”, arată Consiliul, într-un comunicat.

Expunerea de motive oferă drept argument pentru măsura propusă faptul că „aplicarea cotei reduse de TVA pentru aceste servicii va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri prin îmbunătățirea fluxurilor de cash-flow, diminuând astfel o serie de dificultăți cu care se confruntă agenții economici din această perspectivă”.

În opinia Consiliului fiscal însă, validitatea argumentului apare drept îndoielnică, în condițiile în care reducerea unui impozit pe consum într-o ramură în care practic nu există evaziune fiscală la TVA nu poate genera plusuri de cash-flow decât în măsura în care aceasta nu este transferată în prețul final la consumator, iar potențialul de expansiune suplimentară în condițiile unui grad de penetrare de 92% la nivelul gospodăriilor apare drept neglijabil.

În mod evident, la nivelul ramurii de furnizare de servicii de televiziune prin cablu nu pot fi operante argumentele care intervin în cazul produselor alimentare, unde există o pondere semnificativă de agenți care funcționează pe piața nefiscalizată, iar o reducere a TVA are potențialul de a îmbunătăți poziția competițională a contribuabililor onești, arată CF.

Expunerea de motive indică drept sursă de acoperire pentru impactul bugetar în anul curent veniturile suplimentare realizate față de programarea bugetară realizate de ANAF în primele 5 luni 2015, evaluate la 3,9 miliarde lei, și afirmă că proiecțiile de venituri și cheltuieli pe termen mediu vor fi fundamentate de așa natură încât țintele bugetare asumate în baza tratatelor internaționale și LRFB să fie respectate. Aceste venituri suplimentare au fost indicate deja drept sursă de acoperire și pentru extinderea cotei reduse de TVA la produsele alimentare începând cu luna iunie a anului curent (2,44 miliarde lei în 2015, respectiv 5,2 miliarde din 2016), iar între timp a intervenit și măsura dublării alocației pentru copii (impact de 900 de milioane în 2015, respectiv 1,8 miliarde lei în 2016). Prin urmare, discuția cu privire la măsura de față nu poate face abstracție de impactul măsurilor bugetare deja adoptate, potrivit sursei citate.

Consiliul fiscal admite că dimensiunea impactului pentru măsura fiscală de față este una redusă la nivelul anului în curs – prezervarea surplusului de venituri realizat în prezent, ca urmare atât a unei îmbunătățiri a colectării, cât și a unei creșteri economice mult superioare celei prognozate inițial, nu ar trebui să creeze probleme în ceea ce privește înscrierea în ținta de deficit aferentă lui 2015, luând în calcul și celelalte măsuri discreționare adoptate, dată fiind aplicarea lor doar începând cu a doua jumătate a anului.

„Lucrurile se complică însă atunci când este vorba de înscrierea în țintele pe termen mediu, din mai multe motive”, arată CF.

Astfel, la nivelul anului 2016 impactul extinderii cotei reduse de TVA la produsele alimentare este mai mare de 5 miliarde de lei, resimțindu-se la nivelul unui an întreg de încasări bugetare, și tot în 2016 impactul dublării alocațiilor pentru copii este de 1,8 miliarde de lei, corespunzător de asemenea unui an întreg de aplicare. Totodată, în măsura în care creșterea economică pentru anul în curs va fi superioară celei prognozate, iar acest plus nu se va regăsi decât într-o proporție restrânsă în dinamica PIB potențial, aceasta ar atrage după sine o revizuire ascendentă a dimensiunii componentei ciclice a deficitului bugetar, ceea ce ar implica o țintă de deficit efectiv pentru 2016 inferioară nivelurilor avute în vedere în prezent (1,2% din PIB pe standard ESA 2010 conform Programului de convergență 2015-2018), care să fie consistentă cu respectarea MTO definit ca deficit structural de 1% din PIB.

Cu circa o lună în urmă, Consiliul fiscal a avizat cu rezerve extinderea cotei reduse de TVA la produsele alimentare, invocând incertitudinile cu privire la dimensiunea, persistența și originea veniturilor bugetare suplimentare citate ca element de compensare pentru impactul bugetar negativ al respectivei măsuri.

„Chiar dacă Consiliul fiscal și-ar suspenda aceste rezerve (în pofida faptului că este de părere că motivele invocate în opinia anterioară rămân relevante), nu poate da aviz favorabil măsurii propuse de extindere a cotei reduse de TVA la serviciile de retransmitere a programelor de televiziune prin rețele de comunicații electronice în lipsa unei proiecții bugetare complete care să identifice modalitățile concrete avute în vedere pentru încadrarea în țintele bugetare pe termen mediu, cu atât mai mult cu cât, între timp, trebuie acomodat și impactul bugetar al măsurii dublării alocațiilor pentru copii. În opinia Consiliului fiscal, măsurile discreționare deja adoptate, menționate mai sus, au epuizat spațiul fiscal suplimentar creat pe termen mediu în ipoteza menținerii câștigurilor de eficiență a colectării obținute până în prezent (considerând că nivelul cheltuielilor bugetare este menținut la nivelul din cadrul bugetar pe termen mediu aprobat)”, mai arată sursa citată.