VREMEA. Neurologi: Căldura excesivă poate agrava bolile preexistente, pot apărea edeme cerebrale

„În principiu, este cunoscut faptul că temperaturile extreme pot afecta starea de sănătate, în special la cei care au suferințe preexistente sau comorbidități, cum mai sunt denumite. Există foarte multe studii, mai ales pe animale, care demonstrează că hipertermia, în combinație cu diverse alte tipuri de patologi, poate crește efectul respectivelor patologii”, a declarat profesor dr. Dafin Mureșanu, președintele Societății de Neurologie din România, la Școala Internațională de Vară de Neurologie de la Eforie Nord.

Hipertermia poate duce la alterări la nivelul sistemului nervos, la nivelul creierului, putând genera edem cerebral.

„Toate aceste lucruri pot afecta imediat și pe termen lung persoana care are patologii pe termen lung. Aici mă refer la patologii care ar putea fi agravate, cum ar fi hipertensiunea arterială. La rândul ei, hipertensiunea, împreună cu hipertermia, poate genera o problemă mai mare la nivelul sistemului nervos. De asemenea, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, prin cumul de comorbidități, pot accentua leziuni la nivelul sistemului nervos central”, a mai spus Dafin Mureșanu.

RĂZBOI Președintele Iranului îl sfidează pe Trump și anunță că 14 milioane de iranieni sunt gata să-și sacrifice viețile

14:19

EXTERNE Ce a mai rămas din mirajul Dubaiului. Cei doi ași din mâneca emiratului prin care încearcă să atragă investitori

14:16

Potrivit specialistului, creșterea temperaturii corpului poate fi benefică, dar cu condiția să fie pentru un interval de timp limitat.

„Creșterea temperaturii organismului când avem febră este un mecanism de apărare, deoarece stimulează mai mult imunitatea. Dar, așa cum știm, toate mecanimsele de apărare funcționează într-un anumit interval, iar dacă depășim acele limite, respectivul mecanism se transformă într-un element nociv. Inflamația, care în esență este un mecanism de apărare, când depășește un anumit nivel, deja ne confruntăm cu o patologie de tip inflamator”, a explicat profesorul Mureșanu.

El a precizat că atunci când o persoană are febră, este un semnal că există un bun răspuns din partea organismului și se mobilizează mai mult imunitatea.

„În condițiile în care ne gândim doar la o situație patologică la nivelul sistemului nervos central, temperatura crescută facilitează anumite procese patologice. Știm că într-un accident vascular cerebral (AVC) trebuie să fim foarte atenți să nu avem situații de creștere a temperaturii pacientului, pentru că agravează boala”, a mai spus președintele Societății de Neurologie din România.

Profesorul Dafin Mureșanu a mai arătat că insolația este o suferință generală acută, apărută ca urmare a unui exces brutal de radiații solare.

„Creierul poate suferi și, în situații severe, putem avea un oarecare grad de edem cerebral. Organismul este conceput în așa fel încât, atunci când este expus la temperaturi suportabile sau la radiații solare puternice de scurtă durată, să își poată menține o temperatură optimă. Procesul prin care se asigură acest echilibru se numește termoreglare, transpirația fiind esențială în acest angrenaj”, a explicat medicul.

Dafin Mureșanu a adăugat că persoanele care suferă de insolație ajung să aibă o temperatură de până la 40,5 grade Celsius, iar în momentul în care nu mai transpiră, este un semn că organismul este deshidratat.

„Pe măsură ce temperaturile cresc, transpirația devine mai abundentă, astfel încât organismul să se poată răci. Transpirația excesivă cauzează însă deshidratarea. În cazul expunerilor îndelungate la soare pe timp de caniculă, organismul se supraîncălzește, iar metodele proprii de răcire nu mai funcționeaza, producându-se insolația”, a precizat medicul.

Factorii care favorizează insolația sunt umiditatea aerului, expunerea îndelungată la razele solare, în special a capului, activitatea fizica intensă, hainele groase și deshidratarea.

Predispuse la insolație sunt persoanele care suferă de boli cardiace, acute sau cronice, persoanele supraponderale și cele care se confruntă cu probleme endocrinologice sau de metabolism.

Insolația apare mai frecvent la vârste extreme, la copii sau la persoanele în vârstă, dar și la persoanele care lucrează timp îndelungat sub razele solare, în special între orele 11.00 și 17.00.

Aceste manifestări sunt expresia vasodilatației la nivel cerebral produsă de căldura excesivă. Dilatarea vaselor cerebrale poate avea ca urmare edemul cerebral sau chiar hemoragia cerebrală.

Persoana cu insolație trebuie să fie dusă de urgență într-un loc răcoros sau la umbră, stropită cu apă și rehidratată.

Medicii recomandă ca, în perioadele cu temperaturi care depășesc 37 de grade și cu indice de temperatură-umezeală peste pragul critic, oamenii să consume zilnic cel puțin doi litri de lichide, fără să aștepte să apară senzația de sete, respectiv un pahar cu apă la fiecare 15-20 de minute. De asemenea, trebuie să se consume cât mai multe fructe și legume proaspete (pepene galben, roșu, prune, castraveți, roșii), deoarece acestea conțin o mare cantitate de apă.

Județele Arad și Bihor au fost avertizate cu cod roșu de caniculă, miercuri după-amiază fiind anunțate temperaturi maxime de 38-39 de grade, apropiate de recordurile absolute de temperatură ale regiunii.

În județele Vrancea, Gorj, Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș, Hunedoara, Alba, Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Botoșani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui și Galați, aflate sub cod portocaliu, miercuri după-amiază vor fi temperaturi maxime de 37-39 de grade, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat.

Bucureștiul și județele Suceava, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Ialomița sunt sub avertizare cod galben de caniculă. Temperaturile în Capitală și în cele 21 de județe vor atinge frecvent 35-38 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.