România se alătură extremiștilor din Parlamentul European. „Problema țigănească este o problemă a Bruxellesului. Să și-o asume”

Deși președinta partidului Frontul Național din Franța, Marine Le Pen, s-a evidențiat prin numeroase atacuri la adresa României, în special din cauza imigranților și a romilor, acest lucru nu i-a oprit pe unii români să se alăture mișcării extremiste lansate de ea.

După alegerile europarlamentare din mai 2014, Marine Le Pen a reușit să-și facă și grup politic, Europa Națiunilor și Libertăților. În acest grup tocmai și-a anunțat înscrierea și europarlamentarul Laurențiu Rebega, primul român care face acest pas. Mai mult, el a fost numit chiar vicepreședinte al grupului. Astfel, România a devenit a opta țară care are reprezentanți în ENL.

De altfel, Marine Le Pen s-a și lăudat cu această mutare pe Twitter.

Bienvenue à @LaurRebega au sein du groupe ENL nous donnant une 8ème nationalité! Longue vie à son projet patriotique pour la #Roumanie ! MLP

— Marine Le Pen (@MLP_officiel) July 15, 2015

BREAKING NEWS Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru Ordonanța de Urgență dată de Bolojan după demitere. Renate Weber: “Este foarte grav ce s-a întâmplat. E prima dată când văd așa ceva de când Constituția e în vigoare”

20:03

VIDEO Imagini spectaculoase în județul Dolj. Au înflorit bujorii sălbatici din comuna Plenița

19:59

În explicația lui, Laurențiu Rebega susține că grupul ENL reprezintă „un proiect politic plin de provocări”.

„Prin intrarea în grupul politic ENL îmi propun să susțin la aceiași masă, care va fi una a dialogului, în fața celor mai sceptici oameni politici europeni, precum reprezentanții Olandei, Marii Britanii și Italiei, faptul că națiunea română este o forță importantă a Uniunii și în această calitate, cetățenii săi trebuie să se bucure de un tratament egal cu al cetățenilor din țările de adopție, fără a fi permanent stigmatizați. Consider că a sosit momentul în care, la Bruxelles, dincolo de pozițiile politice, de cele mai multe ori antagoniste, generate de paradigmă dreaptă versus stânga, cineva trebuie să se așeze la masa dialogului cu unii din acei politicieni, reprezentanți ai cetățenilor europeni, care îi văd pe români ca fiind inamicii bunăstării lor. Acestora trebuie să le explicăm faptul că națiunea română reprezintă un factor de prosperitate, o plus valoare a uniunii, iar cetățenii ei trebuie tratați ca atare”, a transmis Rebega, printr-un comunicat de presă.

Europarlamentarul susține că transferul său în grupul extremiștilor este în beneficiul României, dorind să „schimbe optica celor sceptici cu privire la români”.

Laurețiu Rebega a candidat, în mai 2014, pe listele PSD-PC-UNPR, fiind membru PC. Acum, el a trecut la Partidul România Unită, condus de Bogdan Diaconu. Contactat de gândul, deputatul PRU susține că grupul european ENL nu este unul extremist, ci naționalist, exact ca partidul pe care îl conduce.

„ENL sunt foarte aproape ideologic de partidul România Unită. Și în România au încercat unii politicieni să numească PRU drept un partid extremist, dar nici nu se pune problema. Noi suntem un partid naționalist, suntem un partid modern, avem un discurs foarte argumentat și ținem cu interesele României”, a declarat Bogdan Diaconu pentru gândul.

În plus, președintele PRU a adăugat că, pe 9 septembrie, va avea o discuție cu membrii grupului, inclusiv cu liderul lor, Marine Le Pen.

„Discuțiile cu Marine Le Pen vor fi strict pentru a obține lucruri cocnrete pentru imaginea românilor în UE. Obiectivul principal este ca partidele naționaliste din UE, care compun acest grup, să găsească punctele comune și să facă diferența între românii care lucrează în UE și țigani”, a spus el.

Întrebat cum o va aborda pe președinta Frontului Național, mai ales în contextul atacurilor făcute de ea și partidul ei la adresa românilor, Bogdan Diaconu a spus că „problema țiganilor este una europeană, nu românească”.

„Doamna Marine Le Pen s-a arătat deschisă să se facă disocierea clară între români și țigani. Problema țigănească este o problemă europeană, nu este o problemă românească, chiar dacă unii încearcă să creeze ideea că țara de origine este România. Țigani sunt și în Ungaria, Bulgaria și în Germania, ca atare este problema Bruxellesului și trebuie să și-o asume”, a adăugat Diaconu.