Percheziții la spitale și clinici de oncologie, la firme și distribuitori de medicamente

Direcția Națională Anticorupție arată, într-un comunicat de presă, că se efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, care ar fi fost comise în perioada 2012-2015.

Procurorii fac 61 de percheziții în București și județele Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș, la sediile unor societăți comerciale și la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că anchetatorii fac percheziții la clinici de oncologie din cadrul spitalelor județene Sibiu, Zalău, Târgu Mureș, la Casa Județeană de Asigurări de Săntate Sălaj, Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”, Spitalul din Cluj-Napoca, Cabinetul Oncologic de la mansarda Ambulatoriului de specialitate al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Județean de Urgență Bistrița, și la firme și distribuitori de medicamente pentru cancer.

NEWS ALERT SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE

02:34

FLASH NEWS În ziua în care i-a eșuat Guvernul propus, Bolojan dă semnale că ar negocia pentru formarea unui nou Guvern: „Românii nu au nevoie de orgolii și de fraze sforăitoare”. „A fost un test al limitelor, asta este capacitatea noastră”

00:45

Potrivit surselor citate, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectat au oferit unor medici din cadrul unor spitale din județele Mureș, Sălaj, Sibiu, Bistrița-Năsăud și Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane și congrese internaționale, acoperind și cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe țări, bunuri, foloase și alte servicii, condiționându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie și optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeași compoziție chimică și același efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

Unii dintre medicii care ar fi implicați în această activitate ar fi făcut parte din comisiile de achiziții de medicamente organizate la nivelul spitalelor. Aceștia, pentru achiziția anumitor medicamente, ar fi pretins și primit foloase de la furnizorii de medicamente cărora le-ar fi oferit avantaje în acest scop.

Sursele citate au precizat că în aceste activități ar fi fost implicați 16 medici, șefi ai clinicilor și secțiilor de oncologie, medici specialiști oncologi, coordonatori și responsabili ai Programului Național de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un președinte al Comisiei de Oncologie și un inspector de la DSP Mureș care controlează farmacii.

Sursele citate au precizat că, la nivel național, fenomenul este „îngrijorător” pentru sistemul de sănătate, acțiunile de „recompensare” a unor persoane din lumea medicală, în scopul creșterii vânzărilor de medicamente pe piața farmaceutică din România pentru anumite companii farmaceutice sau pentru medicamente distribuite de anumiți distribuitori, fiind larg răspândite.

Reprezentanții zonali ai firmelor de medicamente ar fi fost cei care țineau efectiv legătura cu medicii coordonatori de program și cei de specialitate, pe care îi stimulau material pentru a prescrie, cu predilecție, produse ale firmelor implicate, precum și cu funcționarii CJAS, pentru aprobarea cu celeritate a dosarelor pacienților cărora li se decontează, în cadrul Programului Național de Sănătate, aceste medicamente.

În unele situații, în această rețea ar fi fost implicați și reprezentanți și angajați ai unor farmacii, care asigurau eliberarea medicamentelor prescrise cu predilecție de către medici și care erau aprovizionați, pe baza înțelegerilor existente, de către producătorii și distribuitorii agreați, susțin sursele citate.

În multe situații, livrarea către farmacii a anumitor medicamente de către producătorii și distribuitorii agreați s-ar fi realizat după emiterea rețetelor de către medici, urmărindu-se cu atenție să nu fie eliberate alte medicamente alternative. În acest scop, ar fi existat o comunicare strânsă între medicul prescriptor, farmacist și reprezentantul medical sau managerul de produs, în vederea coordonării activității, au mai arătat sursele citate.