Descoperirea care schimbă teoria astronomilor: cu ce sunt acoperite de fapt cometele

Cercetătorii europeni au sărbătorit o reușită istorică, atunci când robotul Philae a coborât pe cometa 7P/ Ciuriumov-Gherasimenko – supranumită „Ciuri” – în noiembrie 2014, după o călătorie de 10 ani în spațiu, la bordul sondei Rosetta, informează Reuters.

După coborâre, Philae a făcut două salturi pe suprafața cometei și s-a poziționat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat la scurt timp după aceea. Totuși, Philae a reușit să colecteze o serie de date științifice fără precedent, despre care savanții de la Centrul Aerospațial din cadrul Agenției Spațiale Germane (DLR) au spus că sunt „uluitoare”. Un articol despre această descoperire va fi publicat vineri într-o ediție specială a revistei Science.

„Experimentele realizate la fața locului au dus la obținerea unor date noi și, uneori, surprinzătoare despre natura cometei”, a spus Ekkerhard Kuehrt, expert în științe planetare din cadrul DLR, într-o declarație de presă, publicată joi.

EXCLUSIVMarius Tucă lansează bomba: Cred că îl eliberează pe Călin Georgescu înainte de mitingul din 14 noiembrie

16:11

PORTRETCine este Ovidiu Vanghele, jurnalistul căruia Nicușor Dan i-a interzis accesul la Palatul Cotroceni. Ziaristul a fost implicat într-un scandal anul trecut, după ce jurnalista Sidonia Bogdan l-a acuzat de „abuz asupra demnității umane”

16:07

De exemplu, fotografiile realizate de Philae în timpul coborârii sale controlate spre cometa „Ciuri” au arătat faptul că scoarța acesteia este acoperită cu un strat de pietriș și grohotiș, care poate avea în unele locuri o grosime de până la cinci metri, nu cu depozite de praf moale, așa cum se așteptau cercetătorii.

Savanții bănuiesc că suprafața cometei este parțial modelată de un fel de „grindină” care se produce atunci când ejecțiile gazoase de pe cometă împing în spațiu rocile din straturile de grohotiș, iar acestea cad apoi, din nou, pe suprafața cometei.

Scoarța cometei, în care robotul Philae a încercat să foreze la scurt timp după coborâre, s-a dovedit a fi mult mai dură decât au anticipat cercetătorii. După doar câțiva centimetri de praf, robotul a descoperit gheață solidă.

„Gheața de acolo este similară firnului de pe Terra, care este o zăpadă veche, solidă, care se evaporă și apoi reîngheață”, a spus Tilman Spohn, planetolog la DLR.

Cercetătorii speră că eșantioanele ce vor fi obținute prin forare de către robotul Philae vor oferi o serie de detalii despre felul în care planetele – și, poate, chiar viața – au evoluat. Rocile și gheața din care sunt alcătuite cometele conservă în interiorul lor străvechi molecule organice, la fel ca o „capsulă a timpului”.

Potrivit DLR, instrumentele de la bordul robotului Philae au găsit deocamdată 16 tipuri de molecule organice, inclusiv 4 care nu au fost niciodată întâlnite pe comete.

Philae s-a „trezit” luna trecută, atunci când tot mai multe raze solare au început să cadă pe panourile sale solare, pe măsură ce cometa Ciuri se apropie de Soare, însă savanții europeni nu au reușit să restabilească într-o manieră constantă comunicarea cu robotul.

Philae, un robot-laborator, a realizat pe 12 noiembrie 2014 o premieră istorică, ajungând, la finalul unei coborâri controlate, pe nucleul cometei 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko, supranumită „Ciuri”. Structura sa a avut însă de suferit întrucât, după ce a efectuat două salturi pe suprafața corpului ceresc, Philae s-a poziționat într-o zonă lipsită de lumină, iar bateriile sale solare s-au descărcat.

După șapte luni de hibernare, Philae s-a „trezit”, pe 13 iunie. De atunci, robotul încearcă să stabilească o comunicare satisfăcătoare cu sonda Rosetta, care o însoțește pe „Ciuri” în periplul ei prin spațiu, dar rămâne la o distanță destul de mare de aceasta, pentru a nu fi atinsă de jeturile de gaze și praf emise de cometă.

Robotul Philae are la bordul său 10 instrumente științifice. Cercetătorii speră că eșantioanele ce vor fi obținute de Philae prin foraj la nivelul scoarței acestei comete – ce are un diametru de 3-5 kilometri – vor contribui la descifrarea unora dintre secretele Universului.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spațial care a reușit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanță de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko în luna august 2014, după o călătorie de peste zece ani prin spațiu și va rămâne pe orbita ei minimum un an.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenției Spațiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariția vieții pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cerești din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeței unei comete.

În septembrie 2016, Rosetta ar trebui să efectueze o coborâre în spirală pe cometă, să realizeze numeroase fotografii, până în momentul prăbușirii pe corpul ceresc, care va pune capăt acestui experiment științific.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanță de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spațiale și un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 țări europene și Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spațiale.