Anunțul care ar putea schimba tot ce știam despre limbile vorbite pe Pământ

Potrivit estimărilor specialiștilor, numărul limbilor vorbite pe Terra ar fi cuprins între 3.000 și 7.000, iar unele dintre ele prezintă foarte puține asemănări cu altele. Astfel de diferențe sunt adeseori atât de mari încât lingviștii au pus de multe ori sub semnul întrebării existența unor caracteristici care ar putea să asigure o anumită legătură între ele. În pofida acestei varietăți, mulți specialiști au continuat de-a lungul anilor să încerce să descopere o „limbă universală”, care ar permite tuturor oamenilor să comunice între ei, indiferent de țările lor de origine.

Este posibil ca acest moment să fi sosit deja, pentru că, așa cum explică site-ul Arstechnica.com, cercetătorii de la MIT au descoperit faptul că „toate limbile se autoorganizează într-o astfel de manieră încât conceptele înrudite rămân pe cât posibil apropiate în cadrul unei fraze, făcând ca înțelegerea globală să fie mai ușoară”.

APĂRARE Ursula von der Leyen trimite Ucrainei prima tranșă din împrumutul de 90 de miliarde de euro. Câți bani va primi, astăzi, Kievul

13:31

INEDIT Record neobișnuit. Un olandez a reușit să ducă 26 de beri la masă, dintr-un foc

13:21

Richard Futrell, Kyle Mahowald și Edward Gibson, cercetători la MIT, au încercat să afle dacă toate limbile au o organizare specifică, ce vizează „legarea” tuturor cuvintelor care au o relație sintaxică apropiată. De exemplu, adjectivul „bătrân” aparține substantivului pe care îl modifică, de exemplu, „domn”, iar locul său alăturat într-o frază permite creierului uman să înțeleagă mai bine conceptul respectiv, fără să facă eforturi prea mari. Acest lucru înseamnă, potrivit cercetătorilor americani, că există o predispoziție genetică în creierul uman, care l-a făcut pe om să păstreze o structură asemănătoare a limbajelor, indiferent de limba în care se exprimă.

Analizând fraze din 37 de limbi diferite și maniera prin care acestea limitează spațiul ce separă cuvintele asociate între ele, savanții de la MIT au reușit să confirme ipoteza lor de bază. Într-adevăr, frazele aveau tendința de a grupa conceptele, indiferent de limba utilizată.

Altfel spus, așa cum afirma cunoscutul lingvist Noam Chomsky, există „o gramatică universală” subadiacentă, care ar face legătura între toate limbile din lume. Această teorie a rămas însă controversată în comunitatea științifică, până la acest studiu.

Studiul a luat însă în calcul doar 37 de limbi, care erau asociate între ele prin rădăcini comune. Însă acest amănunt nu elimină posibilitatea ca noua cercetare să devină o bază solidă pentru studii viitoare, spune Jennifer Culbertson, profesor de lingvistică la Universitatea Edinburgh, într-un comentariu publicat pe site-ul Arstechnica.com.

„Acest studiu reprezintă o sursă importantă de dovezi pentru formularea unor ipoteze mai largi care pot să vizeze felul în care ordinea cuvintelor este determinată în limbile din lumea întreagă”, a spus Jennifer Culbertson.