ActiveWatch: CNADNR reacționează în stil mafiot față de funcționarii săi care au semnalat nereguli

În ultimele săptămâni, trei funcționari din Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) au semnalat prin intermediul presei o serie de nereguli administrative grave în activitatea companiei, amintește ActiveWatch.

„Drept răspuns, instituția a declanșat o cercetare disciplinară împotriva lor și le-a suspendat temporar contractele de muncă până la încheierea cercetării. Această acțiune are scopul vădit de a sancționa curajul acestora, dar mai ales de a descuraja salariații CNADNR care ar fi tentați să denunțe neregulile din companie. Instituția urmărește prin aceste măsuri să oculteze informațiile privind eventualele nereguli administrative și să-și protejeze imaginea sancționând curajul funcționarilor care au informat publicul și autoritățile despre posibile nereguli în administrarea CNADNR”, arată ActiveWatch.

Potrivit ONG-ului, CNADNR face astfel dovada unei „inadmisibile necunoașteri a legii”.

Legea avertizorului public de integritate nr. 571/2004 spune clar că avertizorii nu au obligația de a se adresa în prealabil unor instanțe interne, ci se pot adresa direct mass-mediei atunci când doresc să expună anumite nereguli, ilegalități, abuzuri, proastei administrări a resurselor publice. Articolul 6 din lege conține sintagma „alternativ sau cumulativ”, ceea ce înseamnă că sesizarea poate fi adresată oricăruia dintre destinatarii prevăzuți de lege și că este suficient să fie adresată unui singur destinatar pentru ca persoana care a făcut-o să fie considerată avertizor de integritate și, în consecință, să beneficieze de protecția prevăzută de legea pentru avertizori, atrage atenția ActiveWatch.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Traian Băsescu sare în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după arestare: „De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe”

23:23

Mai mult, în cazul avertizării în interes public, nu se aplică normele deontologice sau profesionale de natură să împiedice avertizarea în interes public, potrivit articolului 5 din lege.

„Dincolo de faptul că buna-credință a avertizorului este prezumată de lege (instituția trebuie să probeze contrariul), considerăm că toate dezvăluirile făcute de cei trei prin intermediul presei trec proba bunei-credințe, atât prin subiectul dezvăluirilor (preocupare pentru buna gestionare a resurselor publice), cât și prin intenție (faptele semnalate fuseseră anterior semnalate conducerii instituției, dar aceasta nu a intervenit pentru a le remedia). Mai grav, cei trei susțin că au fost hărțuiți și intimidați atunci când au sesizat conducerii diferitele nereguli constatate, ceea ce justifică o dată în plus decizia lor de a se adresa presei”, mai arată ActiveWatch.

Reprezentanții ActiveWatch solicită CNADNR să respecte legea, să anuleze imediat măsurile declanșate împotriva celor trei salariați și să declanșeze urgent o anchetă care să verifice cele semnalate de aceștia.

„De asemenea, recomandăm celor trei salariați sancționați de conducerea CNADNR și tuturor funcționarilor dornici să expună nereguli sau încălcări ale legii să se pună la adăpostul legii avertizorului de integritate (Legea 571/2004)”, se mai spune în comunicat.

Alin Goga, director adjunct de investiții al Regionalei din Craiova a CNADNR, a afirmat la sfârșitul lunii iulie, la Realitatea TV, că tronsonul de autostradă Sibiu-Orăștie ar trebui închis, în contextul în care circulația se desfășoară în condiții nesigure, iar singura soluție rămâne reconstruirea sa.

„Vă spun că suntem ca la «Meșterul Manole»: ce am construit și am plătit: 150 de milioane de euro trebuie să scoatem tot afară și – am vorbit asta cu profesori universitari, cu absolut toată lumea – în condițiile în care am știut că recepționăm un lucru defect. A fost o pasivitate. Acum o lună de zile am fost la o altă emisiune și după patru zile am fost chemat la DNA. Sper ca mâine DNA-ul să fie la CNADNR. Nu poate să rămână așa. Paroxismul la care s-a ajuns în CNADNR e departe de orice închipuire. 14 miliarde de euro am primit din 2007 până în prezent. Sunt bani care s-au dus și pe întreținere, pe investiții, reabilitari și avem o rețea care e jalnică pentru că totul pornește din interior: 6.000 de oameni și 10 la sută sunt ingineri de drumuri și poduri. Acolo doar 10 la sută sunt ingineri de drumuri, într-o companie eminamente tehnică. Sunt regionale care au patru ingineri de drumuri. În condițiile în care am angajat toate specializările exotice, găsiți papagali de toate culorile. Fiecare director și-a angajat toate rudele. Nu este de astăzi, se perpetuează”, a spus atunci Goga.

Suspendat de CNADNR după ce a vorbit despre ilegalitățile din companie, el a declarat recent într-un interviu acordat Gândul că unii directori din Compania de Drumuri și Autostrăzi au case mai mari decât palatul Versailles, deși au lucrat toată viața la stat, și au semnat contracte a căror valoare a crescut de zece ori, bazate pe „caiete de sarcini mănușă, pentru anumite firme”.

„Dacă se ia șpagă în CNADNR? Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul și au lucrat toată viața lor la stat. Mai e o problemă, au gestionat contracte care și-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe niște caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănușă, pentru anumite firme”, a spus el.

Un alt angajat al companiei, Ștefan Scoruș, care a fost director al Direcției achiziții cu finanțare externă din cadrul CNADNR, a declarat, la Digi 24, că în instituție trebuie făcut un control.

„Poate domnul ministru prin Corpul de control sau prim-ministrul prin Corpul său de control să dispună o anchetă și la CNADNR. Acolo sunt lucruri mult mai grave decât ceea ce spun colegii mei, iar dovezile sunt acolo. Nu trebuie decât să vina un corp de control, un organ de cercetare abilitat”, a declarat Ștefan Scoruș.

Liviu Costache, director comercial la CNADNR, a povestit, la Realitatea TV, că în 2011 a fost demis după ce a descoperit mai multe nereguli la Podul Giurgeni.

„La Giurgeni era un cuib al furtului desăvârșit. Acolo, fiecare om avea tura lui la care se furau bani, bani care se furau de la CNADNR. În loc să se încaseze, se lua numai jumătate. De regulă la camioane. Am început să cercetăm și să luăm măsuri. Un coleg care lucra la Giurgeni mă sună și-mi spune: «Domnul Costache, aveți grijă, că auzi ce se aude pe-aici prin sat pe la Giurgeni: Au strâns ăștia 100.000 de euro și o să-i dea cui trebuie să vă schimbe». La două săptămâni primesc hârtia de schimbare. La Giurgeni, din 30, patru au rămas, fiindcă nu furaseră. I-am controlat pe toți ca să nu existe discuție, mai multe ture și așa mai departe. După care am trecut la Fetești. La Fetești – surprise – același lucru”, a declarat Costache.

În urma acestor controale, rata de colectare a banilor la Giurgeni a crescut cu 20 la sută, a mai spus Liviu Costache.

Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a cerut, în 17 august, Corpului de control să efectueze verificări la CNADNR, în urma declarațiilor făcute de angajații companiei în presă.

„Ministerul își exercită dreptul și obligația de a verifica informațiile apărute în presă. În măsura în care acestea vor fi întemeiate, se vor lua măsurile necesare pentru remedierea disfuncționalităților. De asemenea, în cazul în care se va impune, vor fi sesizate instituțiile abilitate. Consider că eventualele sesizări ar trebui făcute mai întâi la nivelul organelor de control ale companiei, ministerului, sau la nivelul altor instituții. Apariția doar în presă nu rezolvă problema și poate fi interpretată ca un gest subiectiv. Din acest motiv, solicit ca atât în Ministerul Transporturilor, cât și în companiile din subordinea și sub autoritatea acestuia, să fie promovat dialogul ca element esențial în soluționarea conflictelor”, a declarat ministrul de resort, Iulian Matache.