Ce se schimbă cu adevărat la FIFA, după decapitarea conducerii. „Directorii vor pierde puterea, dar nu și AVANTAJELE”

Domenico Scala, șeful comitetului de audit și conformitate al FIFA, a propus la începutul acestei luni mai multe reforme la FIFA, majoritatea țintindu-i pe membrii Comitetului executiv al FIFA. Aceștia ar urma să aibă mai puțină putere, mai puține responsabilități în conducerea zilnică a FIFA și să fie controlați intern și extern.

Totuși, Wall Street Journal scrie că membrii Comitetului executiv al FIFA ar urma să rămână însă cu aceleași beneficii ca și până acum: vor purta costume făcute la comandă, vor avea un salariu anual în jurul a 300.000 de dolari, vor zbura la clasa întâi către sediul FIFA din Zurich și vor sta în hoteluri de cinci stele. De asemenea, vor beneficia bineînțeles de bilete la cele mai importante meciuri.

ULTIMA ORĂA 40-a noapte de proteste în fața Arestului Central, unde este închis Călin Georgescu. Susținătorii scandează: Căline, Căline, la Cotroceni cu tine!”

18:03

VIDEODiana Șoșoacă povestește cum a agresat două tinere care se sărutau în Franța

17:48

FIFA a refuzat să comenteze cu privire la avantajele pe care le au membrii Comitetului său executiv, precizând însă că a comandat o analiză externă cu privire la acestea, care a relevat că sunt ”similare” cu cele de la organizații de aceeași mărime.

Wall Street Journal scrie că toate beneficiile descrise mai sus sunt acordate pentru ”un job care presupune participarea la cinci întâlniri pe an”. Ba mai mult, unii oficiali FIFA au precizat că în interiorul organizației se obișnuiește schimbul de cadouri. Domenico Scala consideră că o astfel de mentalitate a contribuit și la scandalul din mai 2015, când 14 directori și oficiali FIFA au fost acuzați de corupție.

Sursa notează că un alt efect al scandalului din mai este că, pe lângă foștii oficiali FIFA suspendați sau arestați, de la viitoarele întâlniri ale Federației ar putea lipsi și alți foști membri, deși împotriva acestora nu s-a început nicio acțiune penală.

FIFA, după reformă: număr limitat de mandate și salarii făcute publice

Principala modificare pe care Scala vrea s-o implementeze la FIFA este să elimine toate funcțiile nelegate de fotbal din cadrul Comitetului executiv și să dea conducerea FIFA, o organizație non-profit cu rezerve de 1,52 miliarde de dolari, pe mâna unui board permanent. Astfel, Comitetul executiv ar urma să se ocupe doar de probleme strategice și de supraveghere.

În plus, membrii Comitetului executiv ar urma să aibă, în premieră, un număr limitat de mandate, maximum trei, fiecare de patru ani. Totodată, Scala vrea să îi convingă pe membrii Comitetului executiv al FIFA să își facă publice salariile, care în prezent sunt secrete.

Wall Street Journal scrie că, în 2014, FIFA a cheltuit 88,6 milioane de dolari pe veniturile celor 474 de angajați ai săi, ceea ce înseamnă un salariu mediu anual de 187.000 de dolari (15.580 de dolari pe lună). „Bineînțeles, managementul primește mai mult de atât. Iar până acum doi ani, ei primeau și bonusuri”, notează sursa. Această practică a luat sfârșit la sugestia lui Scala, care a precizat că, din moment ce Comitetul executiv nu are sarcini care să presupună atingerea unui target bine definit, bonusurile nu își au rostul. Tot în 2014, FIFA a cheltuit 35,5 milioane de dolari pentru a organiza congresele și întâlnirile Comitetului executiv, aici intrând biletele de avion, camerele de hotel și multe altele.

Wall Street Journal scrie că „FIFA nu discută stilul de viață al oficialilor săi de rang înalt”, organizația refuzând să comenteze informațiile dintr-un raport al procurorului desemnat să investigheze candidaturile pentru Campionatul mondial 2018 și Campionatul mondial 2022, informații potrivit cărora „regulile par să nu se aplice și membrilor Comitetului executiv, aceștia considerând că nu au nicio obligație față de organizație”. De altfel, aceste pasaje au fost eliminate din varianta publică a raportului, dată publicității în noiembrie 2014.

Sursa notează că, de-a lungul anilor, au fost numiți în funcții cheie la FIFA oficiali din țări care nu prea au nicio legătură cu fotbalul, cum ar fi Insulele Cayman (locul 187 din 209 țări afiliate la FIFA, fără vreo calificare la un Campionat mondial). De asemenea, Jack Warner din Trinidad-Tobago a fost vice-președinte FIFA și președinte Concacaf (Corpul administrativ și de control al fotbalului din America de Nord, America Centrală și Caraibe) și era văzut drept posibil candidat la șefia FIFA, până când a fost arestat în mai 2015, sub suspiciunea de corupție.

Scala este de părere că, dacă membrilor FIFA li s-ar fi interzis să dețină mai multe funcții în același timp, multe dintre cazurile de corupție ar fi putut fi evitate.

Cu toate acestea, titlul articolului din Wall Street Journal – „Directorii FIFA își vor pierde puterea, dar își vor păstra avantajele” – sugerează că problema organizației care reglementează cel mai iubit sport din lume este una mult mai profundă și care nu poate fi rezolvată prin simpla înlocuire a membrilor săi.

Președintele Sepp Blatter, pus sub anchetă penală

Ministerul de Justiție din Elveția a deschis o procedură penală împotriva președintelui FIFA, Joseph Blatter, acesta fiind acuzat de „gestiune frauduloasă” și „abuz de încredere”, informează presa internațională. Blatter este suspectat că a efectuat o „plată neloială” de două milioane de franci elvețieni în favoarea lui Michel Platini, președintele UEFA. De asemenea, el este bănuit că a semnat un contract cu Uniunea Caraibiană de Fotbal (al cărei președinte era Jack Warner) în defavoarea FIFA. Într-un comunicat, FIFA a anunțat că vrea să coopereze cu procurorul general și va oferi toate documentele și datele necesare.

Autoritățile elvețiene au perchiziționat biroul lui Blatter și a luat mai multe documente, după Comitetul Executiv de vineri. „Michel Platini a fost audiat în calitate de persoană chemată să ofere informații”, se menționează într-un comunicat al justiției elvețiene.

Autoritățile americane și elvețiene au anunțat încă de la începutul săptămânii trecute că vor demara urmăriri penale în cazul unor noi persoane și organizații, în cadrul anchetei ce vizează corupția din FIFA. Ministrul american al Justiției, Loretta Lynch, a anunțat, într-o conferință de presă organizată la Zurich, că aria investigațiilor cu privire la corupția din fotbalul mondial a fost lărgită. „Pe baza cooperării noastre (n.r. – cu autoritățile elvețiene) și pe baza unor noi probe, vom angaja urmăriri penale suplimentare la adresa unor noi indivizi și ale unor noi organizații”, a declarat Lynch.

În luna mai, mai mulți înalți responsabili ai FIFA au fost arestați în Elveția în acest caz de corupție. Mulți dintre ei au fost deja extrădați în SUA. „Avem speranțe că și alte persoane urmărite penal vor ajunge în SUA”, a adăugat Lynch.

Procurorul general al Elveției, Michael Lauber, de asemenea prezent la conferința de presă, a declarat că instituția sa a pus sechestru pe mai multe bunuri, printre care locuințe și terenuri în Alpi, precum și pe active financiare, în cadrul anchetei efectuate în colaborare cu SUA. „Nu am ajuns nici la finalul primei reprize (n.r. – a anchetei)”, a spus Lauber.

Până în prezent, a fost confiscată o cantitate foarte mare de informații, 11 terrabytes. Totodată, 121 de conturi bancare sunt investigate. În atenția anchetatorilor a intrat și un contract de cedare a drepturilor media la Cupele Mondiale din 2010 din Africa de Sud și din 2014 – Brazilia.

FIFA se confruntă cu un mare scandal de corupție, după ce justiția americană a pus sub acuzare 14 persoane, printre care doi vicepreședinți FIFA și șapte oficiali ai forului. Persoanele reținute sunt cercetate pentru luare de mită și primirea de alte foloase, de la începutul anilor 1990 și până în prezent, totalizând peste 150 de milioane de dolari.

În urma acestui scandal, elvețianul Joseph Blatter a anunțat, la începutul lunii iulie, că demisionează din funcția de președinte al FIFA, după ce a fost reales pentru a cincea oară. Blatter a câștigat, în 29 mai, la Zurich, un al cincilea mandat la președinția FIFA, după ce, în urma voturilor din primul tur de scrutin, contracandidatul său, prințul iordanian Ali bin Al Hussein, s-a retras din cursă.