Cum ar putea românii vota prin corespondență. Proiectul de lege care intră azi în dezbaterea Parlamentului

Președintele Comisiei, deputatul PSD Gabriel Vlase, a anunțat aprobarea proiectului cu unanimitate, deși, în cadrul dezbaterilor au fost unele obiecții, iar reprezentantul UDMR, Marton Arpad, a criticat graba cu care AEP a elaborat proiectul.

Fostul președinte al comisiei, deputatul PNL Mihai Voicu a declarat pe parcursul dezbaterii că PNL va vota proiectul legii votului prin corespondență propus de AEP „de la primul articol și până la ultimul articol fără nicio observație”, pentru ca legea să intre în procedură rapidă, urmând ca liberalii să depună, ulterior, amendamente la proiecul de lege.

„Concluzia noastră este ca, ținând cont de faptul că oricum avem niște observații tehnice și procedura prevede ca Senatul să ne resesizeze cu termene de amnedamente, propunerea noastră este să votăm textul propus de AEP, fără niciun amendament, pentru ca observațiile tehnice pe care le avem să le depunem pe parcursul procedurii”, a declarat deputatul PNL Mihai Voicu.

RĂZBOI Rusia respinge propunerea Turciei de armistițiu în Marea Neagră pentru protejarea navelor civile

15:59

FLASH NEWS Niciun român printre persoanele afectate de incendiile din Grecia. MAE pune la dispoziție telefoane de urgență

15:47

Mihai Voicu a mai spus că proiectul propus de AEP este „foarte asemănător” cu proiectul depus de partidul său și are chiar unele „soluții ingenioase”, spre exemplu, adoptarea sistemului francez cu privire la buletinele de vot, afirmând că această prevedere este mai bună decât cea a liberalilor care propuneau utilizarea buletinului de vot de la turul întâi și la turul doi.

Fostul președinte al Comisiei a mai precizat, cu titlu de exemplu, privind corecțiile care ar trebui operate la proiectul propus de AEP că trebuie comunicat electoratului care este data limită până la care plicul conțiând votul ar trebui depus la oficiul poștal.

Deputatul UNPR Eugen Nicolicea, ministru pentru Relația cu Parlamentul, a susținut procedura propusă de Mihai Voicu, adăugând că este o soluție menită să deblocheze situația, apreciind că „amendamentele pot să vină ulterior pentru că fiecare are ceva de spus”.

Nicolicea a declarat că va amenda legea astfel încât voturile diasporei să nu mai fie numărate la finalul procesului, iar „ultimele urne care se deschid să fie în România, să pornim de la România spre vest, în așa fel încât să nu mai aștepți ca votul ulterior să poată schimba situația”.

Deputatul Varujan Pambuccian a susținut că va vota legea, deși are rezerve și a sugerat că soarta proiectului va fi asemănătoare cu cea a legii votului uninominal, care a fost puternic susținut și apoi s-a dovedit a fi un eșec.

„Niciodată nu ne gândim la consecințe, îl trăim și apoi renunțăm la el. Așa că noi vom vota legea asta ca să ajungem să trăim pe pielea noastră consecințele unui vot care nu are caracter direct și secret și după aia poate o să înțelegem că este bine să renunțăm la el. Până atunci, cu mare bucurie îl votăm ca să vedem ce înseamnă și asta, că ce înseamnă uninominalul am văzut și slavă Domnului am renunțat la el”, a declarat Varujan Pambuccian.

Deputatul UDMR Marton Arpad a criticat faptul că proiectul a fost elaborat de AEP în grabă, afirmând că să votezi ceva „trimis de cineva” este caracteristic Marii Adunări Naționale.

Marton Arpad a mai afirmat că a primit toate informăriile de la AEP, mai puțin legea carea fost depusă, marți, la comisie.

„Pentru mine cel puțin este revoltător să votezi pe nepusă masă o lege așa cum a fost trimisă de cineva. (…) Acum o săptămână, era vorba, AEP va primi un termen de o săptămână, două ca să facă legea și ne-am trezit că primește un termen de 24 de ore sau 48 de ore ca să apară în 12 ore convocarea acestei ședințe și tot aunci era vorba că noi vom dezbate și într-o săpămână terminam. Și aflăm că astăzi când am primit în mână trebuie să semnăm ceva ce nu știm ce conține. Eu la așa ceva nu particip, stimați colegi. Eu unul nu pot participa, pentru că este moartea parlamentarismului și nu suntem de acord cu proiectul. (…) Ca Mare Adunare Națională nu putem să intrăm într-o altă eră”, a subliniat Marton Arpad.

Proiectul elaborat de AEP și obținut de MEDIAFAX prevede că alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să-și exercite dreptul de vot prin corespondență la alegerile parlamentare, prezidențiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru acest tip de vot.

Proiectul tehnic elaborat de AEP și transmis Parlamentului reglementează exercitarea dreptului de vot prin corespondență la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, alegerile pentru Președintele României și la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.

Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen și prezidențiale – între 1 martie și 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European – între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul și data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.

Înscrierea în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmește și tipărește listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondență, pe baza datelor și informațiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonați alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reședință din străinătate.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondență care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior și certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot; certificatul de alegător; instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot.

Alegătorul introduce buletinul de vot ce conține opțiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente – certificatul de alegător, cererea – se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Acesta poate fi depus la orice oficiu poștal sau în orice cutie poștală.

Plicurile exterioare trebuie expediate de alegători cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.