Miron Cozma: „Au fost îmbrăcați mineri în soldați, ca să vă prostească Ion Iliescu, un KGB-ist”

Miron Cozma a venit la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) pentru a fi audiat și a depune documente în dosarul Mineriadei, în care este acuzat că, în calitate de președinte al biroului executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”, împreună cu Constantin Ioan Ilinescu și Torsan Ilie, a organizat și coordonat deplasarea la București a minerilor din Valea Jiului, în iunie 1990.

Cozma a spus că nu a fost chemat de Ion Iliescu la București în iunie 1990, precizând că a fost mereu împotriva fostului președinte. El a adăugat că, după ce au ajuns în București, minerii săi au fost cantonați la Sala Polivalentă și nu au avut legătură cu cei de la Romexpo sau Palatul Victoria, iar el a fost dus cu forța acolo unde Ion Iliescu mulțumea ortacilor.

„Nu sunt acuzat că am organizat deplasarea minerilor la București, mai citiți. Ăsta e mesajul transmis de Iliescu, că el ne-a chemat? Pe mine m-a chemat Iliescu? N-auzi sau nu înțelegi, stimate domn, dacă eu am fost împotriva lui Iliescu, dacă eu și acuma, dacă vii la mine la partid o să vezi că punctul 8 e inclusiv în adeziune. Dacă vrei să te înscrii la mine în partid, nu poți să te înscrii pentru că ești întrebat dacă ai colaborat cu Securitatea”, a precizat Cozma.

Întrebat cine a chemat minerii în București și cine i-a coordonat, Miron Cozma a răspuns: „Păi cine m-a chemat? Eu am ajuns așa civil și adus așa de minerii cu ghilimele de rigoare (face semn pe umeri, n.r.) (…) De ce nu spuneți adevărul? Deci, au fost securiștii lui Nicolae Cămărășescu, repet, împreună cu ministrul Burlec (Cornel Burlec-Plăieș, n.r.), ministrul adjunct la Minelor, împreună cu alți colonei și așa mai departe, care se știu, colonelul Tache, colonelul Florescu, sub coordonarea foarte strictă a lui Gelu Voican Voiculescu, care răspundea direct, pentru că acesta avea în permanență întâlniri la București, bineînțeles cu Petre Roman și bineînțeles cu tovarășul Iliescu”.

Cozma a mai arătat că a găsit și dovezi care să-i sprijine dovezile că nu el a coordonat minerii, respectiv o înregistrare din Piața Universității în care vorbesc lideri ai studenților din piață, precizând că acestea se regăsesc și în arhivele TVR.

Miron Cozma a adăugat că minerii erau la Sala Polivalentă, dar totuși, în balconul Guvernului și la complexul Romexpo apar persoane îmbrăcate în mineri, spunând că întrebarea care se pune este „cine erau ăia îmbrăcați mineri”. El a precizat că, ulterior, au fost îmbrăcați mineri în soldați, „ca să vă prostească Ion Iliescu”.

Întrebat cum de apare în înregistrările video în prezența lui Ion Iliescu, în iunie 1990, Cozma a spus: „În permanență, dumneavoastră nu ați văzut, la Palatul Victoriei acolo e ca un neisprăvit, ca să nu zic altfel, și folosește numele meu, că minerii, și nici nu eram lângă el. Cine erau ăia îmbrăcați mineri lângă el în balconul Guvernului? Cine erau ăia îmbrăcați la complexul expozițional? Pentru că, încă o dată vă spun, minerii au stat la Polivalentă. Am fost cantonați la Polivalentă în prima etapă… Ulterior s-au îmbrăcat mineri în soldați ca să vă prostească în permanență acest KGB-ist nenorocit care este Ion Iliescu… M-au luat cu forța, repet, cu toți cu care eram la Polivalentă și ne-au dus acolo ca să mulțumească tovarășului Miron Cozma, din nou o păcăleală KGB-istă”.

Întrebat dacă ar accepta o confruntare cu Ion Iliescu, Cozma a spus: „Nu, pentru că, sincer să zic, mi-e frică, dacă îi dau una moare. Pentru că eu sunt sincer, eu nu mint. Înțelegi?”.

Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a anunțat, pe 21 octombrie, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracțiuni contra umanității, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea și lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari au arătat, în ordonanța de începere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei, că Ion Iliescu, împreună cu Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican Voiculescu și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității.

„În zilele de 11 – 12.06.1990, în calitate de președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (C.P.U.N.), împreună cu civil Roman Petre, civil Măgureanu Virgil, civil Voiculescu Gelu-Voican, civil Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel ș.a., a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aprox. 270 de persoane. Ulterior, la data de 13.06.1990, împreună cu civil Roman Petre, alți membri ai Guvernului, lideri de sindicat și conducători ai unor centre industriale și bazine carbonifere din țară, a decis organizarea deplasării la București a peste 10.000 de muncitori care, în zilele de 14 și 15 iunie 1990, au continuat atacul declanșat în dimineața zilei de 13 iunie 1990 asupra unei populații civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a unui număr de peste 1.000 persoane”, se arată în ordonanța procurorilor.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul șef al SRI Virgil Măgureanu și fostul șef al Inspectoratului General al Poliției Corneliu Diamandescu sunt acuzați de infracțiuni contra umanității, pentru declanșarea atacului asupra populației civile, urmare a deciziei luate în 11 – 12 iunie 1990.

Procurorii au cerut aviz pentru urmărirea penală a fostului premier Petre Roman, fostului ministru al Apărării Victor Athanasie Stănculescu, a lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în primul guvern provizoriu din 1990 și responsabil cu controlul serviciilor secrete.

Potrivit Legii 115/1999, „numai Camera Deputatilor, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.

În cazul lui Mugurel Florescu, fost procuror general adjunct al României și șef al Direcției Parchetelor Militare, și al lui Nicolae Dumitru, fost prim-vicepreședinte al FSN, a fost decisă extinderea urmăririi penale, tot pentru decizia luată în 11 – 12 iunie, se arată în ordonanță.

Viceamiralul în rezervă Emil Dumitrescu, fost membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a fost pus sub urmărire, pentru că, în zilele de 13-15 iunie 1990, a participat în mod direct și a coordonat atacul violent declanșat asupra populației civile din Capitală.

Pentru sprijinirea acestui atac, au fost puși sub urmărire foștii comandanți ai unităților militare din Măgurele și Băneasa, generalul în rezervă Petre Petre, fost comandant al U.M. 0575 Măgurele, și generalul în rezervă Vasile Dobrinoiu, fost comandant al comandant al U.M. 0828 Băneasa, precum și Cazemir Ionescu, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională în perioada 13-15.06.1990.

Cornel Burlec-Plăieș, fost ministru adjunct la Ministerul Minelor, și Gheorghe Dobre, fost director al Regionalei CFR Craiova, sunt urmăriți penal pentru că au organizat deplasarea minerilor din Valea Jiului la București, cel dintâi preluându-i de la Gara de Nord în momentul sosirii lor, iar cel din urmă asigurând condițiile necesare pentru ca trenurile cu mineri să aibă drum liber până în Capitală, se arată în ordonanță.

Foștii lideri sindicali, directori sau angajați la exploatările miniere Aninoasa, Lonea Deva, Motru, Țebea, Petrila, Bărbăteni, Paroșeni și Comănești sunt acuzați de asemenea că au organizat deplasarea minerilor la București.

Un fost ofițer activ la Secția de Informații Gorj – Biroul Motru, Titu Bondoc, este acuzat că a organizat deplasarea la București a minerilor din Mina Albeni.