Atentatele schimbă radical regulile în Europa: Controalele la frontierele UE vor fi înăsprite, iar sistemul Schengen va fi revizuit

Miniștrii Justiției și Afacerilor Internelor (JAI) din statele UE s-au reunit vineri la Bruxelles pentru a discuta mijloace de consolidare treptată a securității și luptei împotriva terorismului, ca răspuns la atacurile de vinerea trecută din capitala Franței, soldate cu 130 de morți și sute de răniți, revendicate de gruparea islamistă Statul Islamic (SI) și comise de către cetățeni francezi și belgieni.

Consiliul a stabilit drept prioritate urgentă, care trebuie finalizată până la sfârșitul anului, punerea în funcțiune a unui registru european cu numele pasagerilor (PNR), care să includă zborurile interne europene, să permită retenția datelor pentru o perioadă suficient de lungă și care să nu se limiteze la infracțiunile transfrontaliere.

REACȚIE Moscova îi răspunde lui Miruță. „Minele marine din acvatoriul Mării Negre au exclusiv origine ucraineană”

18:49

CONTROVERSĂ Donald Trump nu exclude posibilitatea de a prelua controlul asupra petrolului iranian. „Este o opțiune. În Venezuela am făcut asta”

18:47

În ce privește spațiul Schengen, Consiliul a decis mai multe măsuri, printre care:

– implementarea imediată a verificărilor sistematice și coordonate la frontierele externe ale UE, inclusiv asupra cetățenilor cu liber drept de circulație;

– până în martie 2016, upgradarea sistemelor de control al frontierelor Schengen (conectare la bazele de date Interpol a tuturor punctelor de trecere a frontierelor externe, verificarea automată a documentelor de călătorie);

– realizarea unei înregistrări sistematice și a amprentării cetățenilor din țări non-Schengen care intră ilegal în spațiul Schengen, fie că sunt migranți sau aplică pentru protecție internațională, precum și realizarea de verificări de securitate folosind bazele de date relevante – SIS II, Interpol, VIS și bazele de date ale Polițiilor naționale, cu sprijinul Frontex și Europol, precum și asigurarea că punctele fierbinți sunt dotate cu tehnologia necesară. De asemenea, Europol ar urma să trimită ofițeri care să ajute în aceste puncte fierbinți.

– întărirea controlului la frontierele externe care sunt cele mai expuse, în special prin trimiterea de echipe de intervenție rapidă  și poliție, atunci când situația o cere, care să asigure controalele de securitate.

Consiliul invită Comisia Europeană să prezinte o propunere de reviziuire a Codului Frontierelor Schengen, pentru a introduce controale sistematice asupra cetățenilor UE, inclusiv verificarea informațiilor biometrice, în bazele de date relevante, la frontierele externe ale zonei Schengen. Consiliul atrage atenția însă că aceste măsuri trebuie acordate tehnologic în așa fel încât să nu îngreuneze fluiditatea mișcării cetățenilor.

De asemenea, Consiliul cere updatarea Regulamentului Frontex, pentru a-i crea acestei instituții o bază legală pentru lupta împotriva terorismului și a crimei organizate și a-i asigura accesul la bazele de date relevante. Frontex ar urma să intre în lupta antiterorism până la sfârșitul anului 2015 și să ajute statele membre să întărească controlul la frontierele externe ale UE, pentru detectarea luptătorilor teroriști în străinătate, care se întorc în UE, și pentru detectarea traficului de arme, în colaborare cu Europol. Interconectarea Frontex cu Europol, la nivel de baze de date, ar urma să aibă loc până la 1 ianuarie 2016.

O altă decizie a Consiliului vizează înființarea, până la 1 ianuarie 2016, a Centrului European Antiterorism (ECTC), ca o platformă care să permită schimbul de informații operative despre monitorizarea și investigarea luptătorilor terorișit din străinătate, traficul de arme și finanțarea terorismului.

Din partea României, la Consiliul JAI au participat ministrul Afacerilor Interne Petre Tobă și ministrul Justiției, Raluca Prună, care au agreat și susținut aceste măsuri.

UE este îngrijorată de mult timp în legătură cu radicalizarea cetățenilor europeni. Biroul european de poliție (Europol) a anunțat că deține informații despre aproximativ 2.000 din cei circa 5.000 de luptători străini jihadiști – europeni care au luptat alături de extremiști în Siria și Irak.

Reglementările zonei Schengen de liberă circulație fără pașaport îngreunează identificarea acestor persoane, care au dreptul să călătorească nestingherite în interiorul UE și care sunt supuse unor controale mai puțin riguroase decât persoane ce nu sunt cetățeni ai Uniunii atunci când intră pe teritoriul blocului european.

Reglementările Schengen permit controale sistematice asupra cetățenilor UE numai dacă aceștia prezintă un anumit profil de risc – de exemplu în cazul în care călători care sosesc din anumite locuri sunt considerați ca reprezentând o amenințare.

Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranți de la al Doilea Război Mondial. Majoritatea sosește pe mare, în Grecia. Această țară – dar și altele de pe ruta din Balcani a migrației – a fost depășită de aceste sosiri, iar mulți dintre migranți și-au continuat drumul către UE neînregistrați.

Securitatea internă este o problemă predominant națională, iar statele membre au ezitat, de obicei, să împărtășească informații confidențiale cu privire la suspecți sau anchete.

Directorul Europol Rob Wainwright a avertizat joi că Europa se confruntă cu cea mai gravă amenințare teroristă din ultimii peste zece ani și a subliniat că împărtășirea informațiilor poate face diferența în „identificarea sau nu la timp a unei acțiuni teroriste planificate”.

„Ne confruntăm cu o organizație teroristă internațională hotărâtă, plină de resurse, care este activă, acum, pe străzile Europei”, i-a avertizat Wainwright pe eurodeputați, subliniind că „sunt posibile noi atacuri”.

El a comparat atacurile de vinerea trecută cu cele de la Mumbai, în 2008, când militanți pakistanezi au ucis 166 de persoane în atacuri armate și cu bombă în întregul oraș. „Realitatea a ceea ce s-a întâmplat la Mumbai atunci a sosit acum în Europa”, a apreciat directorul Europol.