Alegeri istorice în Franța. Extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen, pe cale să înregistreze un succes electoral fără precedent

La ultimele alegeri înaintea prezidențialelor de anul viitor, 44,6 milioane de francezi sunt chemați la urne să aleagă 1.757 de consilieri regionali și 157 de consilieri teritoriali, din 21.456 de candidați propuși pe 171 de liste.

Frontul Național, partid de extremă dreaptă, care a obținut rezultatele spectaculoase în alegerile municipale și în cele europarlamentarede anul trecut, are șanse reale să câștige în cel puțin două regiuni, dacă nu chiar trei. Șefa FN, Marine Le Pen, este marea favorită în nordul țării (Nord-Pas-de Calais-Picardia), unde candidează. Nepoata sa, Marion Marechal-Le Pen, este de asemenea favorită în sud, în Provence Alpes-Cote d’Azur.

Creșterea în sondaje a extremei drepte după atentatele teroriste a crescut tensiunea înaintea scrutinului, numeroase voci făcând apel la o mobilizare anti-Frontul Național. Cu toate acestea, creșterea în popularitea a președintelui Francois Holande și a premierului Manuel Vals, după atacurile de la 13 noiembrie, nu a schimbat raportul de forțe stânga-dreapta.

Incertitudinea rămâne în cazul ordinii în care se vor clasa cele mai mari trei forțe la nivel național. Dreapta și Frontul Național sunt creditate cu 27%-30% în intențiile de vot, în fața socialiștilor care au cote de 22%-23%.

Ultimele sondaje plasează Frontul Național în frunte în șase regiuni în primul tur de duminică și anticipează victoria sa în trei regiuni în al doilea tur în 13 decembrie: Nord, Provence și marea regiune Est, unde se prezintă adjunctul Marinei Le Pen, Florian Philippot. FN ar fi, de asemenea, în măsură să se mențină peste tot în metropolă în al doilea tur, impunând riscuri majore adversarilor săi.

Partidul Socialist, aflat din 2010 în frunte în toate regiunile cu excepția uneia, ar putea să nu mai păstreze decât trei sau patru. Partidul prezidențial joacă pe cartea unității naționale prin Francois Hollande, dar poate fi afectat de eșecul executivului în a controla un șomaj ajuns la nivel cvasirecord de 3,59 milioane de persoane, care a cunoscut în octombrie cea mai mare rată lunară după 2013.

Rezultatul final al scrutinului va depinde în mare măsură de atitudinea în turul al doilea a PS și a Republicanilor în regiunile susceptibile să încline spre extrema dreaptă, dacă vor face alianță pentru a încerca să-i oprească ascensiunea.

În plus, absenteismul ar putea fi unul foarte mare, în jur de 50%, devenit un fel de regulă pentru acest tip de alegeri intermediare. De menționat ar fi că în primul tur al regionalelor din 2010, acesta a avut un nivel record, de 53,6%.