Drapelul secuiesc a fost votat, pentru a doua oară, steag al județului Harghita

La proiectul de steag al județului, inițiat de președintele Consiliului Județean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, consilierul liberal Ion Proca a propus un amendament prin care a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar pe toate variantele luate în discuție, ca simbol reprezentativ al românilor care trăiesc în Harghita.

„Stejarul este unul din cei mai importanți arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viața și spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre își puneau, de cele mai multe ori, așezările lor sub pavăza acestui copac mitic”, a motivat inițiatorul amendamentului.

La aprobarea ordinii de zi a ședinței, consilierul liberal a solicitat scoatere proiectului de steag, arătând că, dată fiind valoarea simbolică a unei asemenea decizii, necesită o analiză aprofundată, întrucât votul „va reprezenta felul în care înțelegem să ne vedem reprezentați și să asigurăm confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară”.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Propunerea consilierului Proca a fost respinsă, moment în care acesta a cerut acceptarea amendamentului și a prezenței frunzei de stejar pe steagul județului Harghita.

„Acum vorbim despre steagul județului Harghita și vă asigur că punctul de vedere pe care l-am exprimat în acest amendament nu este o simplă intervenție cu caracter personal. În spatele acestei intervenții stau multe persoane care așteaptă acest gest firesc, de normalitate și anume aplicarea pe steag a însemnelor tuturor comunităților. Nu este un capriciu, este vorba de o hotărâre care ne va marca pentru mult timp. Rugămintea noastră este să acceptați ca pe oricare dintre variante să fie aplicat simbolul din amendament. Cred sincer că este un moment în care hotărârea noastră de aici va conta foarte mult, dacă nu se poate amâna pentru o vreme în care vom fi mai liniștiți, vă rog să acceptați această propunere care a fost întemeiată pe nevoia absolută de reprezentare pe streagul județului”, a spus Ion Proca.

Consilierii județeni au respins amendamentul și au trecut la votarea celor cinci variante cuprinse în proiectul de steag, propuse de Consiliul Județean (CJ), aprobând ca steag al județului Harghita prima dintre acestea, steagul secuiesc aprobat și în 2009, al Consiliului Național Secuiesc.

De la vot s-au abținut și consilierii Partidului Civic Maghiar, care au solicitat, la rândul lor, scoaterea proiectului de steag de pe ordinea de zi, însă pe alte considerente, susținând că ar trebui să se facă demersuri ca în Legea 141/2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii să se accepte arborarea pe sediile unităților administrativ-teritoriale a steagului Ținutului Secuiesc, unii dintre ei afirmând că sunt de acord ca si românii să fie reprezentați pe steagul județului.

„Solicitarea comunității românești ca să apară simbolurile ei pe steagul județului cred că este justă”, a spus consilierul PCM Thamó Csaba Zsolt, în contextul în care își dorește schimbarea Legii 141/2015.

Salamon Zoltan, consilier PCM, a declarat, la rândul său, că frunza de stejar este un simbol comun celor două comunități, el apărând și între simbolurile maghiare, la fel cum soarele și luna de pe drapelul secuiesc apar „și în (balada – n.r.) Miorița”, dar că trebuie făcută distrincție între drapelul secuiesc și steagul județului Harghita.

„Drapelul secuiesc, ca simbol al comunității Ținutului Secuiesc, trebuie separat de steagul județului și acest drapel secuiesc nu poate fi al nimănui, nici măcar al CJ Harghita. Nimeni nu poate avea în mod special acest drapel”, a menționat Salamon.

Steagul secuiesc a fost aprobat ca drapel al județului Harghita cu 24 de voturi „pentru”, ale celor 21 de consilieri UDMR și trei de la Partidul Popular Maghiar din Transilvania, patru abțineri, ale consilierilor PCM, și trei voturi „împotrivă”, ale consilierilor PSD și PNL.

La finalul ședinței ordinare, președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că „a fost votat un steag cu majoritate de voturi, care are simboluri care reprezintă toate comunitățile care trăiesc în județul Harghita”.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea steagului județului, supus dezbaterii publice de Consiliul Județean, a fost criticat de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș (FCRHCM), care a cerut CJ Harghita să includă în steagul județului un vestigiu dacic, ca simbol al românilor, spunând că în caz contrar îl va contesta, adăugând că proiectul de steag „are un caracter pur etnic maghiar”.

Drapelul secuiesc albastru deschis, având pe el simbolurile secuiești – steaua în opt colțuri și semiluna, în culoare galben-aurie – este steagul Consiliul Național Secuiesc și în 2008 a fost votat și steag al „Ținutului Secuiesc”, iar în noimbrie 2009, la inițiativa președintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, a fost votat și steag al județului Harghita și folosit la toate manifestările publice.

De atunci, el a fost arborat pe sediile instituțiilor și primăriilor din Harghita, iar din 2010, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, drapelul secuiesc este arborat pe Palatul Administrativ din Miercurea Ciuc.

În 26 septembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș a anulat definitiv și irevocabil Hotărârea nr. 269/26.11.2009 a Consiliului Județean Harghita prin care steagul secuiesc a fost adoptat steag al județului Harghita.