Probleme pentru președinte: DOVADA că soții Iohannis au dobândit cu rea-credință o casă din Sibiu

Curtea de Apel Brașov a făcut publice considerentele deciziei civile irevocabile nr. 655/R/12.11.2015 de respingere a recursului formulat de Klaus și Carmen Iohannis împotriva deciziei nr. 235/16.05.2014 pronunțate în apel de judecătoarele Anamaria Ionescu și Manuela Bonciu, de la Tribunalul Brașov. Este vorba despre hotărârea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare nr. 924/01.06.1999, încheiat la notarul Radu Gabriel Bucșa, prin care Carmen Georgeta Johannis și Klaus Werner Johannis au cumpărat de la Ioan Bastea (decedat) imobilul din stradă Nicolae Bălcescu nr. 29, la parterul căruia se află astăzi spațiul comercial închiriat, potrivit presei, pe zeci de mii de dolari anual, băncii Raiffeisen. Instanța a constatat că acesta a fost dobândit cu rea-credință, în baza unui certificat de moștenitor emis – de același notar și în aceeași zi de 1 iunie 1999, pe baza unor acte despre care se știa că sunt false și care au determinat instanțele, în iunie 2005, să anuleze și contractul de vânzare-cumpărare prin care Klaus Iohannis și Carmen Iohannis au achiziționat imobilul din stradă Gh. Magheru nr. 35, scrie Lumea Justiției., potrivit celor de la voceatransilvaniei.

Iată pasaje relevante din motivarea deciziei CA Brașov:

„În legătură cu criticile formulate de recurenți față de soluționarea pe fond a cererii de constatare a nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub. nr. 924/01.06.1999, instanța constată că nu sunt fondate.

REACȚIENicușor Dan, mesaj după soluția definitivă în dosarul Roșia Montană: „Proiectul a fost profund ilegal. Decizia ne scutește de despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari”

15:44

FLASH NEWSRobert Turcescu a urcat pe scenă la protestul AUR pentru eliberarea lui Călin Georgescu: ”Va fi președintele României”

15:39

Se susține de către recurenți că actul subsecvent certificatului de moștenitor constatat nul prin decizia civilă nr. 33/2005 a Tribunalului Brașov rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, prin decizia civilă nr. 310/30.06.2005 a Curții de Apel Brașov, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924/01.06.1999, încheiat în aceeași zi și de același birou notarial că și certificatul de moștenitor nr. 90/01.06.1999, trebuie validat, deoarece este vorba de o vânzare încheiată de terți cu bună-credință, apărați de principiul validității aparenței de drept. Se arată că nu s-a dovedit reaua-credință a cumpărătorilor cotei de ½ din imobil, prin urmare se prezumă buna lor credință la momentul contractării ce rezultă din împrejurări obiective de necontestat.

Instanța de apel a infirmat buna-credință a subdobanditorilor cu argumentele expuse în considerentele hotărârii și, după cum se observă chiar din motivele de recurs formulate de recurentii-pârâți cu privire la susținerea bunei-credințe și a erorii terțului asupra calității transmițătorului, pentru a se stabili o altă situație juridică relativ la calitatea subdobânditorilor, contrară celei reținute în apel, e nevoie de verificarea unor împrejurări de fapt, de reinterpretarea probelor ce au condus instanța de apel la această soluție, deci de stabilirea unei alte stări de fapt, ceea ce nu se poate realiza în cadrul prezentului recurs, cale de atac ce nu are caracter devolutiv și nu îi sunt aplicabile prevederile art. 304/1 Cpc.

Instanța de apel a reținut corect că certificatul de moștenitor nr. 90/1999 a fost constatat nul pentru cauza ilicită și fraudă la lege, motivul nulității absolute fiind redat expres în considerentele deciziei civile nr. 33/2005 a Tribunalului Brașov, reținută cu putere de lucru judecat și în prezența cauza. Astfel, din considerentele acestei decizii devenite irevocabilă prin respingerea recursului rezultă că instanța a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 90/1999 prin care Bastea Ioan, Lazurca Georgeta și Johannis Carmen dobândeau drepturi succesorale asupra celor două imobile aparținând defuncților Ghenea Maria și Ghenea Eliseu, pentru faptul că ‘certificatul de moștenitor s-a emis cu încălcarea competenței teritoriale absolute și nu s-a bazat pe o relație de rudenie între ultimii doi defuncți, Ghenea Eliseu (Ghenea Ilisiu) și Bastea Nicolae, fiind încălcate norme legale imperative care reglementează devoluțiunea succesorală”.