Ministrul Justiției desființează „Biblioteca pentru hoți” prin ordonanță de urgență. „Este un fenomen scăpat de sub control”

UPDATE 15.20 Ministrul Justiției Raluca Prună a anunțat că va înainta un proiect de ordonanță de urgență prin care articolul 96, litera f, din legea 254/2013 să fie abrogat, eliminând astfel posibilitatea deținuților de a-și micșora pedepsele cu câte 30 de zile pentru fiecare lucrare științifică elaborată în pușcărie. Acest lucru se va întâmpla în prima ședință de guvern din luna februarie, în același timp ministerul Justiției urmând să elaboreze și Regulamentul de aplicare a legii 254/2013 privind executarea pedepselor, care nu există până acum.

„Problemele au apărut la nivelul anului 2013, când am asistat la o creștere fulminantă a acestor lucrări.
La nivelul anilor 2014-2015, am avut în 2014 90 de lucrări, în 2015, 340 de lucrări. M-am decis constatând că fenomenul e scăpat de sub control să propun Guvernului ca printr-o OUG, în prima ședință de Guvern din luna februarie, să abroge această prevedere. Este un fenomen scăpat de sub control. În aceeași zi, voi pune pe masa Guvernului regulamentul de aplicare al legii 254, care trebuia de altfel aprobat o dată cu legea”, a declarat ministrul Justiției Raluca Prună.

CONTROVERSĂ Președintele Letoniei spune că țara sa ar putea găzdui arme nucleare dacă NATO decide să le desfășoare în țările baltice

22:51

VIDEO Proteste în miez de noapte la arestul central unde e încarcerat Călin Georgescu. Sute de oameni își strigă nemulțumirea și cer eliberarea lui Georgescu: ”Căline, Căline, poporul e cu tine”

22:51

Întrebată dacă îl va demite pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, pentru modul cum a gestionat acest fenomen, Raluca Prună a spus că se abține să spună, pentru că la începutul lunii februarie are loc evaluarea directorului Cătălin Bejan. „Faptele vorbesc destul de elocvent despre competența managerială a directorului ANP. Există o evaluare la începutul lunii februarie, nu vreau să mă pronunț”, a spus Prună.

DNA s-a autosesizat în cazul fenomenului „scriitorilor” din închisori, care profită de o prevedere legislativă ce le reduce cu 30 de zile pedeapsa pentru fiecare „lucrare științifică” publicată de o editură sau revistă acreditată științific. Procurorii fac cercetări cu privire la infracțiunea de favorizare a făptuitorilor, suspectând că o rețea de profesori universitari și de edituri au acționat concertat, pentru a-i ajuta pe mai mulți deținuți condamnați pentru corupție să-și reducă prin această metodă pedepsele cu închisoarea.

DNA arată că rețeaua „oamenilor de știință” din pușcării a ajuns un fenomen: doar în luna decembrie, la Penitenciarul Rahova, erau în curs de elaborare nu mai puțin de 46 de „lucrări științifice”.

Procurorii arată că fapta ar fi fost săvârșită de „mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat”. DNA susține că o notă a Administrației Naționale a Penitenciarelor arată că aceste condiții legale nu erau îndeplinite în realitate.

Astfel, s-a ajuns în situația în care există condamnați pentru corupție care și-au redus pedeapsa cu 300 de zile, prin metoda „lucrărilor științifice”.

Procurorii arată că s-a creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor de liberare condiționată din închisori, „care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate”.

Profesorii universitari ar fi acordat recomandări formale, pentru a atesta că lucrările pușcăriașilor au relevanță științifică, bazându-se „exclusiv pe titlul acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate„. Aceste recomandări ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific de mai mulți pușcăriași.

În alte cazuri, profesori universitari acceptau să includă unele lucrări elaborate de pușcăriași în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care munca autorului lucrării durase doar o oră.

„Se observă că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile”, consideră procurorii DNA.

180 de pagini „științifice”, scrise în 12 ore, citând opere la care deținuții nu au acces

DNA anchetează și unele persoane care au scris lucrările în locul pușcăriașilor, aceștia asumându-și-le ulterior.

„Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană”, arată procurorii DNA.

Mai departe, DNA arată că unele edituri au acceptat publicarea unor astfel de lucrări „fără a se raporta în niciun fel la valoarea științifică acestora și interesul pieței de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit”.

DNA susține că modul atipic de încheiere și executare a acestor contracte ale editurilor arată că activitatea viza exclusiv micșorarea pedepselor cu închisoarea.

Pe de altă parte, funcționari din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor cu atribuții în analiza condițiilor prevăzute de lege pentru a propune liberarea condiționată ar fi acceptat susținerile condamnaților și le-ar fi acordat beneficiul legal menționat, în lipsa oricărei cenzuri cu privire la temeinicia acestora, mai arată DNA.

Au existat cazuri în care condamnații nu figurau în tabelele de pontaj sau au elaborat în același interval patru lucrări științifice în paralel, împrejurări care arată că era în mod obiectiv imposibil să fie autorii acestor opere, conform DNA.

Șef editură: „Majoritatea însăilează, iar însăilările astea urmează să fie completate de cineva. Nu e niciun comitet științific nicăieri”

În iulie 2015, gândul publica lista celor 73 de „oameni de știință” din pușcării, care elaboraseră lucrări științifice în perioada 2014-iunie 2015 (numele lor nu au fost furnizate atunci de Administrația Națională a Penitenciarelor, fiind ținute ca informații clasificate, spre deosebire de ianuarie 2016, când ministrul Justiției Prună a furnizat presei toate informațiile). Tot atunci, directorul Editurii Sitech din Craiova, locul unde au fost publicate o mare parte din lucrările scrise de deținuți, descria pentru gândul cum funcționează acest mecanism.

În spatele gratiilor, de cele mai multe ori, accesul la resurse bibliografice este aproape inexistent, iar lucrarea dezvoltată o scrie de fapt altcineva, spunea directorul Aurel Popa:

„Când totul este scris, de mână, ia toate hârtiile, vi le dă și cineva se apucă și culege pe calculator. Acuma, nu trebuie să culeagă neapărat ce a scris el… Adică cineva poate dezvolta. Majoritatea să spunem că însăilează, iar însăilările astea urmează să fie completate de cineva. Nu e niciun comitet științific nicăieri”.