O analiză rece dezvăluie o realitate paradoxală. De ce rămâne România o insulă de sărăcie având una din cele mai mari creșteri economice din UE

„România este în topul creșterii în Uniunea Europeană, dar în același timp se află și în topul sărăciei. Asta îmi spune mie că actualul model de creștere nu lucrează în interesul cetățeanului. Nu este un model pe care să-l încurajăm”, a declarat Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, la prezentarea Raportului de țară. Competitivitatea este bazată pe costuri mici, nu pe calitate, pe salarii mici, astfel că începe să se explice acest paradox, apreciază Filote.

Ea a punctat că un element-cheie îl reprezintă relansarea investițiilor, arătând că România „încă stă bine” la criteriile de deficit bugetar, însă Comisia Europeană este îngrijorată de trendul care se prefigurează, întrucât disciplina economică s-a bazat pe tăierea cheltuielilor, lipsind investițiile, decât pe creșterea veniturilor.

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

APĂRARE Oana Țoiu a discutat la Munchen despre coordonare sporită pe Flancul Estic și investiții în inovație militară

22:31

„Politică bugetară expansionistă într-un mediu de creștere puternică reprezintă o sursă de îngrijorare”

Stabilitatea economică a României este pusă în pericol de impredictibilitatea legislativă, relevă raportul.

„O politică bugetară expansionistă într-un mediu de creștere puternică reprezintă o sursă de îngrijorare. Creșterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale și creșteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc și au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanțarea lor, conform legislației naționale”, se arată în document. CE amintește de măsurile din noul Cod Fiscal, unele intrate în vigoare în 2016, altele prorogate pentru 2017, estimând că deficitul finanțelor publice va crește de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani.

„Acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani și indică faptul că nu s-a aplicat în mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finanțelor publice. În același timp, creșterea potențială este limitată de planificarea și coordonarea ineficientă a investițiilor publice, de cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scăzută a cercetării și dezvoltării și de reforme structurale prelungite, inclusiv în ceea ce privește întreprinderile de stat. Expansiunea bugetară, care stimulează în primul rând consumul intern în contextul unei creșteri economice deja solide, fără luarea unor măsuri suplimentare ce vizează oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne și externe”, se arată în raport.

De asemenea, Comisia Europeană atrage atenția asupra efectelor pe care legi aprobate de parlament le pot avea supra stabilitărții sectorului financiar.

„Deosebit de importante în acest context sunt hotărârile judecătorești pronunțate în ceea ce privește punerea în aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) și a legii privind darea în plată. Aplicarea retroactivă a legii privind darea în plată pentru stocul existent de împrumuturi, astfel cum se prevede în forma actuală a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe instituții de credit și poate antrena, în viitor, o activitate de creditare mai redusă. Legea este încă în stadiu de proiect, întrucât a fost trimisă înapoi de către președinte parlamentului spre reexaminare. Dacă va fi adoptată din nou de  către parlament în forma sa originară, legea privind darea în plată poate genera un risc sistemic pentru întregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar și cu implicații asupra întregii economii”, se arată în raport.

Comisia Europeană atrage atenția și asupra lipsei de eficiență a administrație publice care se răsfrânge într-o anumită măsură adupra politicilor privind investițiile.  „Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale și utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență ale guvernului creează incertitudine și îngreunează adoptarea deciziilor în materie de investiții. Accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare rămâne limitat. Rata mare de evaziune fiscală și munca fără forme legale reduc veniturile fiscale și denaturează economia. În ciuda faptului că s-au înregistrat unele progrese, sistemul de achiziții publice este în continuare ineficient”, se arată în raport.

„Nivelul sărăciei și al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană”

Dincolo de aceste aspecte, Comisia Europeană remarcă o serie de probleme nerezolvate care explică pardoxul românesc de a avea o creștere economică puternică, dar în același timp de a fi în topul sărăciei.

Potrivit specialiștilor de la Bruxelles, piața muncii se confruntă ci  probleme de natură structurală. „Instituțiile de pe piața muncii, inclusiv dialogul social și serviciul public pentru ocuparea forței de muncă, nu funcționează în mod corespunzător. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă nu oferă încă servicii adaptate și personalizate, nici celor aflați în căutarea unui loc de muncă și nici angajatorilor.

De asemenea, grupurile vulnerabile au un acces limitat la piața forței de muncă. „Procentul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se situează peste media UE, iar măsurile de sensibilizare adaptate menite să îi ajute să intre pe piața forței de muncă rămân limitate. Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată, în special în cazul romilor și al populației rurale”, se menționează în documentul CE.

În raport se atrage atenția că eficacitatea sistemului de protecție socială și a sistemului de sănătate este limitată. Nivelul sărăciei și al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor și al romilor.

„Transferurile sociale au un impact limitat asupra reducerii sărăciei, iar prestarea de  servicii sociale este insuficientă. Gradul scăzut de adecvare a prestațiilor sociale este obstrucționat și de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele înregistrate în ceea ce privește activarea și integrarea pe piața muncii a beneficiarilor de asistență socială au fost limitate. Nu s-a reușit încă egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și pentru femei. Rezultatele în materie de sănătate rămân nesatisfăcătoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistență medicală, a utilizării ineficiente a resurselor publice și a corupției larg răspândite. Plățile informale reprezintă o practică răspândită și există o dependență excesivă de serviciile medicale spitalicești”, se arată în raport.

Comisia Europeană remarcă cum  zonele rurale se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor „insule” de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate. Agricultura reprezintă 29 % din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5 % din PIB, iar o mare parte a forței de muncă din acest sector lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență, asociată cu munca informală sau cu munca familială neremunerată, cu o productivitate scăzută și cu sărăcia.

„Zonele rurale se confruntă cu o multitudine de dificultăți legate de educație, sănătate, incluziune socială, infrastructura de bază, diversificarea locurilor de muncă, emigrație și îmbătrânirea populației”, se mai arată în document.

De altfel, un raport World Vision România prezentat de Gândul arată că 66,1% dintre locuitorii din mediul rural trăiesc în sărăcie. Tinerii din mediul rural se vad astfel nevoiți să recurgă la abandonul școlar, pentru a se putea întreține.