Firme care finanțează programul nuclear al Coreei de Nord, ascunse în paradisuri fiscale

Firma de avocatură Mossack Fonseca ar fi lucrat cu 33 de persoane sau companii aflate sub sancțiunea Trezoreriei Statelor Unite, inclusiv companii cu sediul în Iran, Zimbabwe sau Coreea de Nord, informează Independent, conform unor surse BBC.

Ca răspuns, Mossack Fonseca a declarat că nu a făcut nimic greșit și că în are o „activitate ireproșabilă” de peste 40 de ani, refuzând adesea să lucreze cu clienți aflați sub sancțiuni internaționale.

Însă documentele BBC indică faptul că firma de avocatură ar fi înregistrat companii ca entități off-shore, care funcționează sub nume propriu. Acest lucru a făcut extrem de dificilă identificarea proprietarilor reali, ținuți în afara documentelor publice.

CONTROVERSĂ Execuție eșuată în SUA: Christa Pike a supraviețuit după două injecții letale și a fost spitalizată. Ce au cerut avocații primei femei condamnate la moarte în Tennessee, în ultimii 200 de ani

13:10

REACȚIE Mesajul lui Dominic Fritz în prima zi de când nu mai e primar în Timișoara

12:58

Unele dintre firme au fost înregistrate înainte de a fi impuse sancțiuni internaționale, însă numeroase  cazuri Mossack Fonseca a continuat să colaboreze cu ele, chiar și după ce au fost trecute pe „lista neagră”.

DCB Finance a fost înființată în anul 2006, cu proprietarii și sediul în Phenian, Coreea de Nord. Aceasta a fost ulterior, în anul 2013, pusă sub incidența sancțiunilor impuse de către Trezoreria Statelor Unite, fiind acuzată de strângere de fonduri pentru regimul nord-coreean și legături cu o bancă ce contribuie la finanțarea programului nuclear al regimului Kim Jong-un.

Documentele dezvăluie că proprietarii DCB Finance au fost un oficial nord-coreean, Kim Chool Sam și un bancher britanic, Nigel Cowie, acesta din urmă fiind CEO al unei alte firme sancționate, Daedong Credit Bank.

Nigel Cowie a declarat că DCB Finance a fost înființată cu scopul unor afaceri legitime și a negat legăturile cu firme sancționate internațional, susținând că el nu a fost „înștiințat cu privire la tranzacții cu vreo firmă sancționată sau cu intenții sancționabile în timpul mandatului său”.

Ancheta realizată de către peste 100 de publicații din întreaga lume asupra a 11,5 milioane de documente, a scos la iveală conturi și firme înregistrate în paradisuri fiscale și aparținând unor personalități politice, sportive sau unor miliardari. Pe listă apar printre alții președintele argentinei, Mauricio Macri, fotbalistul Lionel Messi, sora Regelui Spaniei, sau apropiați ai lui Vladimir Putin.

Gândul a publicat o listă cu foști sau actuali politicieni implicați în această anchetă.