Boc, Videanu și Ilie Sârbu, vizați într-un dosar de corupție

Potrivit procurorilor, în prima parte a anului 2009, Ioan Niculae ar fi încercat să corupă o serie de funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului Interagro, fapte pentru care a fost trimis în judecată.

În rechizitoriul prin care Ioan Niculae a fost trimis în judecată, procurorii DNA au dispus disjungerea cauzei „în cazul miniștrilor și a altor funcționari publici sau demnitari, precum și altor persoane, implicați în circuitul proiectului de HG sau în demersurile pentru susținerea actului normativ privind acordarea de subvenții la achiziția de îngrășăminte din producția internă, act normativ care ar fi fost profitabil pentru afacerile grupului Interagro și i-ar fi adus venituri lui Ioan Niculae de câteva sute de milioane de euro”.

FLASH NEWS Rareș Bogdan, lovitură dură din partea lui Siegfried Mureșan. Vicepreședintele PE l-a înlocuit pe pucist ca lider al delegației PPE

12:38

FLASH NEWS Acordul Trump-UE intră în vigoare: Taxe zero la importurile din SUA. Ce anunță Ursula von der Leyen și ce primesc la schimb europenii

12:37

DNA menționează că pe parcusul urmăririi penale au rezultat date potrivit cărora „anumiți miniștri, din cadrul Guvernului, au susținut proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Ioan Niculae, patronul Interagro, și ar fi produs prejudicii evidente României, atât pe plan european, cât și bugetului de stat. Printre acești miniștri, actele de urmărire penală ( din dosarul lui I. Niculae-n.r.) i-au evidențiat pe Emil Boc – prim ministru, Pogea Gheorghe – ministru al Finanțelor Publice și Videanu Adrian – ministrul Economiei, care a exercitat asupra secretarului de stat Harbuz Liviu, fie anumite forme de presiuni, fie demersuri de persuadare, pentru ca acesta să găsească soluții pentru promovarea și adoptarea actului normativ vizat de patronul Interagro”, arată DNA în documentul citat.

Procurorii susțin că au date și despre Vasile Pușcaș, ministrul Integrarii Europene la acel moment, menționat de Ioan Niculae și Bunea Stancu ca fiind unul dintre demnitarii care au susținut interesele lui Ioan Niculae.

Un alt ministru intrat în vizorul DNA este Ilie Sârbu, ministru al Agriculturii la momentul respectiv, în legătură cu care, spun procurorii, „au rezultat date în privința unei posibile implicări infracționale, atâta timp cât acest ministru, în ciuda opoziției funcționarilor publici din minister, cât și a înalților funcționari reprezentanți ai României pe lângă Comisia Europeană, a semnat proiectul de act normativ care l-ar fi favorizat pe Ioan Niculae și a transmis respectivul document pe circuit în vederea avizării. Mai mult, în privința lui Ilie Sârbu au rezultat date concrete că s-ar fi întâlnit cu patronul Interagro și că ar fi discutat problematica acestui act normativ cu alți politicieni și demnitari (ex. Mircea Geoană, Gheorghe Bunea Stancu)”.

„Un alt aspect rezultat în timpul urmării penale se referă la posibila implicare și a altor demnitari la care s-ar fi apelat pentru a-i determina pe miniștrii și funcționarii din instituțiile publice să promoveze și să adopte actul normativ care l-ar fi avantajat pe patronul Interagro”, unul dintre cei nominalizați fiind Mircea Geoană, președinte al PSD și al Senatului la acel moment „dar și alți politicieni și demnitari, nominalizați nu prin nume, ci prin funcție, de exemplu.: „președintele” – posibilă referire la contactarea acestuia de către patronul Ioan Niculae în contextul în care, chiar ministrul Ilie Sârbu confirmă că a fost abordat de la Președinția României în acest scop”, explică DNA în rechizitoriu.

Astfel, în cauza disjunsă, referitoare la demnitari, miniștri și funcționari, precum și persoane din anturajul acestora, cercetările sunt continuate pentru fapte de luare și dare de mită, cumpărare și trafic de influență, abuz în serviciu în forma tentativei cu scopul obținerii de foloase necuvenite pentru altul, folosirea influenței și autorității unor persoane ce dețineau funcții în partide politice pentru a obține foloase necuvenite pentru altul.