Podiumul fraudelor cu fonduri europene – Bulgaria, România și Ungaria

În raportul anual publicat marți, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a concluzionat că aproape 900 de milioane de euro  au fost cel mai probabil plătite unor solicitanți necinstiți de fonduri europene, în 2015, o ușoară scădere de la 901 milioane în anul precedent.

Aceasta sumă reprezintă  circa 0,6 la sută dintr-un buget  destinat  celtuielilor și subvențiilor pentru agricultori și regiunile sărace.

Printre exemplele furnizate de OLAF din cele  aproape 1400 de acuzații de fraudă se numără și plata a 1,3 milioane de euro pentru  modernizarea unei instalații de refrigerare de legume în Bulgaria. Când au verificat investiția autoritățile europene au descoperit că furnizorul de echipamente și proprietarul fabricii erau una și aceiași persoană care a umflat prețul utilajelor achiziționate.

CONTROVERSĂAcuzațiile privind o a treia aventură a fostului CEO Nvidia amplifică speculațiile despre divorț. Soția lui Jensen Huang ar putea primi la partaj jumătate din averea sa de 140 de miliarde de dolari, devenind cel mai scump divorț din istorie

19:05

REACȚIEVictor Ponta, reacție după protestul pentru Călin Georgescu din Capitală: „Dosarele politice din România sunt o rușine și un cancer pentru țara noastră”

19:01

Într-un alt tip de înșelătorie, importatori de panouri solare din China înșelat autoritățile UE prin încasarea frauduloasă a unor taxe de import după ce au schimbat documentele de proveniență ale mărfii.

România , Bulgaria și Ungaria au avut cele mai multe încercări de fraudă cu fonduri  UE în 2015 .

Înșelăciunile și erorile sunt  endemice în cadrul programelor de cheltuieli publice ale UE. Fraudele asupra bugetului de 141 miliarde euro al Uniunii sunt o chestiune deosebit de sensibilă pentru oficialii europeni mai ales decând a crescut numărul euroscepticilor în toate statele europene. Cu toate acestea șeful OLAF, Giovanni Kessler , a declarat că nu crede că există corupție pe scară largă la nivelul Uniunii, iar creșterea numărului de fraude detectate după 2013 este cauzată de activitatea mai eficientă a agenției. Preocuparea OLAF pentru depistarea fraudelor a încurajat și oamenii să raporteze mai multe cazuri, a mai adugat Kessler.

Astfel în 2015 OLAF a recuperat printr-o acțiune judiciară 187 de milioane de euro care au revenit în fondurile de la  Bruxelles. Kessler susține că Uniunea ar trebui să creeze un birou permanent de procurori ai UE care ar putea avea puteri mai mari decât OLAF de a investiga eventualele fraude. Până acum guvernele statelor membre s-au opus acestei idei.

Reuters notează că, de-a lungul timpului, oficialii europeni s-au plâns că autoritățile statelor membre fac prea puține pentru a-i ancheta pe cei care fraudează fondurile europene: doar aproximativ jumătate din cazurile sesizate în ultimii de OLAF au fost urmate de trimiteri în judecată.