De ce s-au zbătut parlamentarii să modifice o lege care le interzicea angajarea rudelor

Parlamentarii au adoptat o modificare a Statutului deputaților și senatorilor, prin care în esență specifică faptul că o lege nu se aplică retroactiv. Un articol introdus în legea privind Statutul deputaților și senatorilor în 2013, spune că: „Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajați la respectivul birou parlamentar”. În varianta de dinainte de 2013 a acestei legi, interdicția respectivă nu exista.

Potrivit inițiativei votate astăzi de Parlament, aceste interdicții introduse prin art. 38 alin. 11 al legii 219/2013 au intrat în vigoare și produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite de deputați sau senatori înainte de această dată „nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricție cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputații și senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.

FLASH NEWSMarco Rubio anunță că nu mai este nevoie de o intervenție militară în Iran deoarece sancțiunile economice și blocada SUA și-au spus cuvântul: „Vor ajunge ca o țară din lumea a treia”

23:44

ULTIMA ORĂDan Dungaciu, reacție ironică după atacurile în rafală ale președintelui la adresa AUR: „Mulțumim, Nicușor Dan! Nu te opri!”

23:27

ANI arată însă că demersul parlamentar este inutil, pentru că interdicția respectivă se subscrie definiției conflictului de interese încă din 2003 și este în vigoare și astăzi, definită chiar și în Codul Penal.

„Propunerea legislativă (…) adoptată astăzi de către plenul Parlamentului este în totală contradicție cu dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă și penală. Prin propunerea legislativă adoptată astăzi se creează premisa conform căreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziție expresă care să interzică parlamentarilor să-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare și anume art. 70 din Legea nr. 161/2003″, arată ANI într-un comunicat de presă.

Deci, arată ANI, parlamentarii aveau interzis și înainte de 2013, contrar aparențelor, să-și angajeze rudele la birourile parlamentare, pentru că intrau sub sfera conflictului de interese, definit de lege încă din 2003.

„Definiția conflictului de interese cuprinsă în art. 70 din Legea nr.161/2003 este suficient de clară, precisă și necondiționată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnități și funcții publice”, arată ANI.

Totuși, miza parlamentarilor cu probleme de conflict de interese este să invoce în instanțe această modificare ca pe o derogare stabilită de o lege specială, cum este Statutul deputaților și senatorilor, de la legile cu grad general, caz în care norma cu caracter special primează în drept, a explicat pentru gândul o sursă familiarizată cu subiectul. În acest caz, cei deja condamnați ar avea sentințele revizuite și casate, iar cei cu dosare pe rol ar scăpa.

Nu este clar însă cum ar putea să reziste acest argument în instanță, dat fiind că fapta este incriminată de Codul Penal. O parte din cazurile de conflict de interese sunt însă construite de ANI pe latura administrativă, nu pe cea penală a faptei. De asemenea, în cazul în care ar fi atacată la Curtea Constituțională, această derogare de la normă ar putea fi considerată un privilegiu neconstituțional.

ANI specifică faptul că în prezent pe rolul instanțelor se află 29 de procese cu parlamentari acuzați că și-au angajat rudele la propriile birouri parlamentare.

În perioada 2011-2015, ANI a constatat 56 de cazuri de conflict de interese de natură administrativă și 26 de cazuri de natură penală. ANI a câștigat definitiv în instanță 22 de astfel de cazuri administrative, existând un singur caz în care instanța a anulat raportul ANI la adresa unui parlamentar.

În cazurile de conflict de interese penal, 18 parlamentari au fost condamnați cu suspendare, trei au primit amendă administrativă și în 5 cazuri dosarele sunt încă pe masa procurorilor, arată ANI.