Liderii lumii, la Summit-ul G20. Culisele unor discuții cu mize uriașe la nivel mondial

Pentru pregătirea acestui eveniment s-au cheltuit miliarde și, potrivit informațiilor publicate de BBC, cartiere întregi au fost fost evacuate pentru a face loc summit-ului. Străzile curate și cerul de un „albastru G20″ îi vor întâmpina pe liderii lumii la întâlnirea prin care China dorește să se mândrească în legătură cu progresul său economic și reușita de a ajunge liderul economic mondial pe parcursul unei singure generații.

Totuși, Statele Unite nu sunt încă pregătite să renunțe la luptă, iar reacția lor cu privire la ascensiunea Chinei se menține undeva la limita dintre prudență și izolare.

Președintele Barack Obama participă, în acest context, la unul dintre ultimele sale evenimente oficiale în calitate de președinte al SUA și se lovește de critici care îl plasează în postura de vinovat pentru această situație. Mai multe voci susțin că Obama a arătat slăbiciune pe scena internațioanlă și, astfel, a încurajat atât Rusia, cât și China.

Înainte de această întâlnire, președintele american l-a parafrazat pe unul dintre eroii săi preferați, Spider Man, și a avertizat China că, „odată cu creșterea puterii apare și o creștere a responsabilităților”.

Aceste cuvinte tăioase venite din partea Statelor Unite nu au influențat în niciun fel ambițiile pe care China le are din punct de vedere teritorial în Marea de Sud a Chinei. America nu pare să răspundă corespunzător în momentele în care este testată pe plan internațional și este trasă în jos și de problemele interne care ies la iveală cu ocazia campaniei electorale, caracterizată de mulți ca fiind una bizară.

Această incertitudine în care este învăluită America în acest moment poate împinge atât China, cât și Rusia, să-și încerce norocul în perioata de tranziție pe care o traversează SUA în contextul alegerilor prezidențiale.Oficialii chinezi au declarat că vor propune un plan pentru stimularea comerțului mondial, printr-o cooperare mai strânsă în ceea ce privește reglementarea, finanțele, politicile fiscale, dar și în alte chestiuni.

Barack Obama s-a întâlnit în prima zi de summit cu Recep Erdogan. Această întâlnire are loc în contextul tensiunilor dintre cele două țări. Criticile americanilor îndreptate asupra Turciei se leagă intervențiile militare din Siria, unde forțele turce îi atacă pe rebelii sprijiniți de autoritățile de la Washington. De partea cealaltă, Ankara este nemulțumită că Statele Unite îl apără pe Fethullah Gulen, acuzat de organizarea puciului eșuat din 15 iulie.

„Departamentul de Justiție și echipa națională de securitate vor coopera cu autoritățile turce pentru a stabili cum îi putem aduce în fața justiției pe cei responsabili de aceste activități”, a declarat Barack Obama cu privire la această chestiune.

Europa a venit la Summit cu o situație economică dezastruoasă

Dintre vecinii apropiați ai Chinei, niciunul nu are mai multe motive de îngrijorare decât primul-ministru al Japoniei, Shinzo Abe. Principala sa îngrijorare este Marea Chinei de Est. După deschiderea sezonului de pescuit în China, peste 200 de bărci au intrat în apele din jurul disputatelor insule Senkaku, acompaniate de bărci de la Paza de Coastă chineză. Toate aceste amenințări vin după ce Abe a instaurat o politică și mai naționalistă la Tokyo, politică apărută într-un moment în care Beijingul este tot mai agresiv.

Totuși, problemele economice regiunii Asia-Pacific nu se compară cu cele ale Europei, care sunt dublate în cazul bărânului continent și de situația politică tensionată.

Premierul britanic, Theresa May se află la prima sa ieșire internațională de anvergură în calitate de reprezentant al Marii Britanii post-Brexit, vot care a cauzat tensiuni încă resimțite în spațiul Britanic. Se știe că una dintre problemele cu care se confruntă Regatul Unit este manifestarea dorinței Scoției de a se desprinde de Marea Britanie și să zdruncine, în acest fel, structura Europei.

Este de așteptat ca Theresa May să fie pusă în situația de a răspunde unor întrebări incomode venite din partea liderilor chinezi, privind întârzierea construcției unei baze nucleare în Regat, pusă pe seama unor îngrijorări cu privire la siguranța și încrederea din punctul de vedere al securității în unul dintre investitorii chinezi.

Noul premier britanic Theresa May a discutat în prima zi de summit atât cu Barack Obama, cât și cu Vladimir Putin, subiect central fiind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Odată cu decizia de a părăsi Uniunea Europeană, Marea Britanie trebuie să facă față unor provocări, pe care, însă, le va rezolva”, a declarat Theresa May.

Cancelarul german, Angela Merkel obișnuia să fie unul dintre cei mai invidiați lideri democrați, având un procent de încredere de 70% chiar și după 10 ani în care a exercitat această funcție. Totuși, încrederea manifestată de liderii lumii în ceea ce privește ideile sale s-a prăbușit până la 45%, pe fondul deschiderii pe care a manifestat-o în problema extrem de controversată a refugiaților.

Merkel are acum sarcina de a reprezenta o Europă care se autodefindește prin întâlniri de rutină marcate de o acută criză economică și politică.

Liderul german a discutat sâmbătă cu Recep Erdogan, pe fondul crizei turco-germane, apărute ca urmare a adoptării de către Berlin a rezoluției prin care a condamnat genocidul armean. Ankara a răspuns acestei inițiative prin interzicerea accesului unor parlamentari germani la baza de la Incirlik, unde germanii au staționate mai mult avioane.

„Am discutat cu președintele Erdogan despre mai multe subiecte, iar unul dintre ele a fost necesitatea ca membrii Bundestagului să-i viziteze pe soldații germani de la Incirlik. Cred că există posibilitatea ca în câteva zile să avem vești bune în această privință”, a spus Angela Merkel la finalul discuțiilor.

O altă putere a Europei, Franța, este reprezentată de un om care nu poate decât să viseze să atingă nivelul de popularitate al Angelei Merkel. Rezultatele unui sondaj realizat în luna iulie arată că 90% dintre cetățenii francezi sunt nemulțumiți de Francois Hollande, acesta fiind cel mai scăzut scor pe care l-a obținut vreun președinte în ultimii 30 de ani. Franța este marcată de o serie de probleme majore, pornind de la o rată a șomajului ridicată și continuând cu ascensiunea extremismului islamic, care alimentează manifestările partidelor de dreapta și care dăunează uneia dintre ramurile economice care au adus Franței cele mai multe beneficii, turismul.

În cadrul întâlnirilor din prima zi de Summit, președintele francez a declarat că „o prioritate a summit-ului G20 este securitatea și de combatere a terorismului”.

Hollande a mai declarat că statele G20 ar trebui să acționeze la unison pentru a elimina sursele de finanțare ale terorismului internațional. În ultimii doi ani, în Franța, au avut loc mai multe atacuri teroriste revendicate de rețeaua extremistă Stat Islamic, fapt ce a forțat autoritățile franceze să introducă măsuri sporite de securitate.

Problemele interne, o caracteristică a tuturor statelor membre G20

Aproape orice țară dintre cele 20 cele mai puternice din punct de vedere economic la nivel mondial, vom constata că aceasta se confruntă cu probleme de ordin intern.

Să ne gândim la Turcia, care vine la summit după ce s-a confruntat cu încercarea armatei de a produce o lovitură de stat, înăbușită în ultimul moment, care a dus la arestarea de către regimul Erdogan a mai mult de 35.000 de oameni și la epurarea presei și înlăturarea tuturor publicațiilor care se opuneau sistemului. De asemenea, în urma puciului, țara s-a apropiat tot mai mult de Rusia.

Dacă ne uităm la Brazilia, ne putem gândi că Jocurile Olimpice ar fi trebuit să fie un triumf pentru președintele Dilma Rousseff, însă acesta nu participă la summit-ul G20 pentru că este urmărit penal. De asemenea, țara pe care o conduce a cunoscut în ultimul an una dintre cele mai mari căderi din punct de vedere economic de la Marea Criză economică încoace.

Datele din Indexul Global al Păcii pun în umbră o altă mare putere, Mexicul, stat în care conflictele interne au provocat 33.000 de decese numai în 2015, mai multe decât au fost înregistrate în zonele de război cum ar fi Afganistanul sau Irakul.

Recent, o serie de experți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibila izbucnire a unui nou Război Rece, caracterizând anul 2016 ca unul mai periculos și mai instabil decât multe perioade din trecut în care lumea s-a aflat la răscruce.