Vești bune pentru cei care apelează la programul „Prima Casă”. Ce schimbări vrea să facă Guvernul

„Incertitudinea cu privire la continuarea programului Prima casă și a existenței plafoanelor de garanții aferente programului afectează deopotrivă, atât dezvoltatorii imobiliari având în vedere că procesul de realizare a unui proiect rezidențial presupune o perioadă de timp de aproximativ 18 luni, cât și persoanele fizice care doresc contractarea unui credit în cadrul Programului și care, în planificarea accesării programului «Prima casă» au nevoie de predictibilitate cu privire la existența plafoanelor de garantare. În ultimii ani, au existat blocaje cauzate de lipsa de predictibilitate privind programul «Prima casă» atât pentru implementarea unor proiecte imobiliare care se bazau pe precontracte semnate cu beneficiari persoane fizice care intenționau accesarea programului «Prima casă», cât și la nivelul beneficiarilor persoane fizice care achitaseră avansuri în procesul de achiziție a unor imobile fără a avea apoi certitudinea unor plafoane suficiente de garanții care să le asigure contractarea creditelor, în condițiile în care nu dispuneau de avansul necesar contractării unor credite standard de la instituțiile de credit”, se arată în nota prezentată de Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit notei, intitulată Strategia proiectului Prima casă, printre concluziile conturate se regăsesc nevoia menținerii programului pe un orizont mediu de timp, de cinci ani, pe fondul creșterii solicitărilor de credite în cadrul programului, a popularității de care se bucură acesta, precum și din necesitatea îmbunătățirii condițiilor de locuire și a asigurării disponibilității spațiului locativ și asigurarea predictibilității și a transparenței în privința plafoanelor de garantare.

Printre obiective strategice cu privire la programul Prima casă în perioada 2017-2021, MFP propune un plafon anual de garanții în cadrul programului de aproximativ două miliarde lei pentru primii doi ani acoperiți de strategie (2017-2018) și 1,5 miliarde lei pentru ultimii 3 ani (2019-2021), astfel încât să crească predictibilitatea creditelor ce pot fi acordate și contractate în cadrul programului. Potrivit notei, reducerea plafonului de garanții după primii doi ani ai strategiei cu 500 mii lei anual are în vedere o reducere graduală a intervenției statului prin garantare asumând că piața creditului ipotecar se va dezvolta concomitent cu creșterea accesibilității populației la produsele standard ale băncilor.

„Pentru creditele contractate pentru imobile cu destinația de locuință mai noi de 5 ani sau consolidate în ultimii 5 ani față de data acordării creditului, procentul de garantare de către stat se păstrează la nivelul de 50% în timp ce pentru celelalte credite procentul de garantare de către stat va fi la nivelul de 40%. Astfel, prin această diferențiere, pe de o parte se are în vedere sprijinirea îmbunătățirii calității locuirii prin acordarea unor condiții mai bune de locuit oferite de locuințele noi sau consolidate, iar pe de altă parte se are în vedere și diminuarea riscului de credit al statului în Program, ținându-se cont că, colateralul reprezentat de o locuință nouă sau consolidată (toate celelalte aspecte fiind similare) este mai valoros fiind diminuator de risc pentru statul român (de fapt același principiu este urmat și de finanțatori în cazul creditelor ipotecare acordate de către aceștia fără garanții de stat). Totodată, se propune menținerea condiției conform căreia, toate locuințele care se achiziționează în cadrul Programului trebuie să se încadreze în una dintre clasele A, B sau C de eficiență energetică”, se mai arată în nota discutată în ședința Executivului.