Care este principala sursă de informații pentru români. 75% din știrile de aici sunt false

Pe de altă parte, doar jumătate dintre români, atunci când află o știre care îi interesează, verifică de cele mai multe ori și din alte surse dacă aceasta este adevărată.

Conform studiului, românii urmăresc știrile în special la TV (90%) și pe internet (89%), următoarele canale în topul preferințelor lor fiind radioul (58%), aplicațiile mobile de știri (37%) și ziarele și revistele tipărite (30%). Barbații, mai mult decât femeile, urmăresc știri la radio (64% vs 52%) și prin aplicații mobile (41% vs 32%).

Pe internet, principalele surse de informare sunt Facebook (89%), site-urile de știri (64%), e-mail (58%), Google (55%) și ziarele sau revistele online (47%).

REACȚIE Florin Cîțu ironizează raportul BNR asupra inflației: „Performanță pe toată linia”

14:53

FLASH NEWS Grindeanu acuză PNL că promovează fake news-uri: „Nu își permite nimeni să dea ordine PSD-ului”. Ce spune despre intervenția lui Nicușor Dan

14:50

Cele care conțin cele mai multe știri false, în opinia românilor, sunt Facebook (75%), blogurile (69%), Twitter (64%), forumurile (63%), ziarele sau revistele tipărite sau online (61%) și TV-ul (59%).

Domeniile care prezintă cel mai mare interes pentru persoanele care urmăresc știri sunt știrile naționale (93%), vremea (93%), educație/sănătate (81%), știri locale (87%) și divertisment (83%). În același timp, domeniile cu cele mai multe știri false sunt considerate: politica (87%), evenimente mondene și celebrități (83%), domeniul financiar/afaceri/economie (57%) și știrile naționale (54%).

„Deși românii par conștienți de expunerea lor la știri false, 9 din 10 susținând că li se întâmplă să descopere că o știre pe care inițial o considerau adevărată este falsă, doar jumătate dintre ei verifică veridicitatea informațiilor, chiar și înainte de a le împărtăși altor persoane. Mai mult decât atât, majoritatea continuă să folosească aceleași canale pe care au descoperit știri false, însă le scade încrederea în ele”, afirmă Traian Năstase, Managing Partner, iSense Solutions.

Românii consideră că, pentru a fi credibilă, o știre trebuie să respecte următoarele condiții: să precizeze sursele de unde au fost preluate fotografiile și informațiile (82% dintre români), să nu apară într-o publicație sponsorizată de entități cu interese – spre exemplu, știri politice în publicații sau canale sponsorizate de partide politice (58%), să conțină fotografii drept dovezi (57%), să includă multe detalii (56%) și să apară într-o publicație prestigioasă, de încredere (52%).

În ceea ce privește sursele pe care românii verifică veridicitatea unei știri, sunt preferate Google (62%), site-urile de știri (46%), TV-ul (40%) și ziarele și revistele online (39%).

Romanii consideră că cei responsabili să se asigure că în presă sau pe internet nu apar știri false sunt conducătorii trusturilor de presă (65%), managerii companiilor care gestionează conținutul online (60%) sau organizațiile profesionale (53%), precum și oamenii care obișnuiesc să împărtășească informații cu ceilalți (32%).

Studiul mai arată că 60% dintre români susțin că au primit știri false chiar de la prietenii apropiați, 49% de la colegii de școală sau serviciu, 39% de la cunoscuți și 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informații au fost transmise în special pe Facebook (79%) și prin viu grai (68%), dar și pe email (31%) și messenger (26%).

„Ne-a surprins faptul că majoritatea dintre ei spun că și-au dat seama în ultimul an că persoane din jurul lor au împărtășit cu ei știri false, primind astfel de informații chiar de la prietenii apropiați. Totuși, acest comportament nu este cauzat de rea voință, ci de faptul că nu obișnuim să verificăm veridicitatea știrilor, în special în contextul unui flux imens de informații cu care suntem asaltați pe mai multe device-uri și canale”, adaugă Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.

Potrivit datelor iSense Solutions, 94% dintre cei care urmăresc știri spun că împărtășesc știrile care îi interesează cu alte persoane, față în față (83%) sau la telefon (61%), precum și prin postări sau distribuiri pe rețelele de socializare (52%).

Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions pe un eșantion de 800 de respondenți. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani, din mediul urban din România, care urmăresc știrile, indiferent de domenii și canalele utilizate (adică 98% din totalul populației din mediul urban, +18 ani). Rezultatele au un grad de eroare de +/-3.46%, la un nivel de încredere de 95%.