Primul român condamnat pentru terorism va fi eliberat. Câți ani a stat în spatele gratiilor

„Admite contestația declarată de petentul Ciupercescu Dragoș împotriva sentinței penale nr. 2465 din dată de 19.10.2016 pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr. 25451/4/2016. Desființează sentința atacată și, rejudecând cauza: În temeiul art. 587 alin. 3 Cod procedura penală, admite propunerea de liberare condiționată privind pe condamnatul Ciupercescu Dragoș. Dispune liberarea condiționată a condamnatului Ciupercescu Dragoș. Fără cale de atac”, se arată în decizia Tribunalului Ilfov.

În iunie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat statul român la plata a peste 18.000 de euro, cu titlu de despăgubiri, lui Dragoș Ciupercescu, din cauza regimului dur de detenție. Ciupercescu a invocat atunci în fața CEDO încălcarea articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, deoarece a fost încadrat în categoria deținuților periculoși și a suportat un tratament dur din cauza acestei categorisiri, precum și pentru că a fost închis în condiții inumane în Penitenciarul Jilava.

EXTERNE Cel mai scump apartament din Germania este de vânzare: care este prețul cerut pentru facilități de 5 stele și o vedere panoramică peste Munchen

22:27

Preocupările președintelui și premierului în Criza Apei: sindrofii de 1 decembrie, campanie electorală și vizite externe. Nici Bolojan și nici Nicușor Dan nu s-au deplasat la locul dezastrului de la Paltinu. 100.000 de oameni cară apă cu bidoane și fac baie „la lighean”

22:20

În iunie 2005, Dragoș Ciupercescu a dat în judecată Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pentru despăgubiri, însă instanța a respins acțiunea, iar reclamantul nu a formulat recurs. El a depus o nouă acțiune în acest sens, în 2006, însă Tribunalul București a decis, în 2007, printr-o hotărâre definitivă, respingerea acțiunii împotriva ANP.

În 8 martie 2005, Dragoș Ciupercescu a fost condamnat la 11 ani de închisoare de către Tribunalul București, iar două luni mai târziu instanța Curții de Apel i-a majorat pedeapsa la 19 ani de detenție.

În 6 septembrie 2005, instanța supremă a retrimis dosarul lui Ciupercescu la Curtea de Apel București, pentru ca acesta să fie judecat și pentru fapte de terorism. Apoi, în februarie 2006, Curtea de Apel București a hotărât reducerea pedepsei la 15 ani, însă părțile au făcut recurs, iar dosarul a ajuns din nou la instanța supremă.

Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea de retrimitere a dosarului la Curtea de Apel București, pentru rejudecare, întrucât fusese încălcat dreptul la apărare al acuzatului. După o altă condamnare contestată de Ciupercescu, dosarul a ajuns din nou la instanța supremă.

În februarie 2007, Dragoș Ciupercescu a fost condamnat la 18 ani de detenție de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sentința fiind definitivă.

Tribunalul București a respins, apoi, în august 2008, ca inadmisibilă cererea lui Dragoș Ciupercescu de revizuire a sentinței prin care a fost condamnat definitiv de către instanța supremă la 18 ani de închisoare pentru acte de terorism. Ciupercescu a formulat și o contestație în anulare, însă și aceasta a fost respinsă de instanța supremă la jumătatea lunii mai.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în noaptea de 10 spre 11 august 2002, Ciupercescu a furat, din depozitul de muniții al UM 01348 din București, șapte grenade de mână defensive tip F 1, zece focoase destinate acestui tip de muniție și 144 de cartușe calibrul 7,65.

În 6 noiembrie 2002, Ciupercescu a detonat pe trotuarul din fața Liceului „Jean Monnet” din capitală una dintre grenadele sustrase, rănind cinci elevi și degradând unele bunuri. În 14 martie 2003, el a amplasat o altă grenadă, pe o alee frecventată din Parcul Cișmigiu, magistrații militari arătând atunci că, în ambele cazuri, acesta a urmărit uciderea unor persoane prin detonarea muniției respective.

Ciupercescu a fost angajat, în perioada 6 ianuarie 1997 – 1 martie 1999, pe baza unui contract, ca militar în cadrul unei unități aparținând Ministerului Apărării, cu gradul de caporal, fiind concediat pentru dezinteres în exercitarea atribuțiilor de serviciu.