Mircea Dinescu, audiat în dosarul Revoluției: ”Iliescu a fost manipulat”

„S-a mers pe diversiune. Chiar și pe vremea Mineriadei, au venit unii legați la cap, că sunt bătuți de populația civilă. Pe ei, pe acești domni, din generali maiori au ajuns generali locotenenți, din generali locotenenți au ajuns generali, colonei și mă rog ce funcții au mai avut…îi lega chestia asta, că au fost slugile lui Ceaușescu. Pe nea Nicu l-au omorât ei în primul rând. Cine avea interes să îl omoare pe Ceaușescu? Mai puțin Iliescu, care era marginalizat și se dădea disident, cât mai mult generalii, care au stat drepți și au executat ordinele și care au dat ordine să se tragă în Timișoara, să se tragă în București. Iliescu nu este marele manipulator. Iliescu a fost manipulat. Din păcate, Iliescu este un om fricos. S-a lăsat purtat de valul de băieți care, după ce au fost slugile lui Ceaușescu, au fost slugile lui Iliescu, toți generalii ăștia”, a declarat Mircea Dinescu, după audierea la Parchetul General.

Întrebat câte pagini are declarația dată în fața procurorilor, Mircea Dinescu a precizat că poate fi considerată „un mic roman”.

„Ani de zile, de fapt, s-au făcut comisiile astea de băbătii să se îngroape chestia. Nu au venit procurorii să întrebe «stai, domne, ce s-a întâmplat atunci». Trăia atunci și Stănculescu, și Gușe, și încă zeci de inși care au omorât oameni. E târziu, dar cum spunea cineva că e bine să vedem doar partea plină a paharului, nu, e bine că până la urmă din aceste declarații se mai dumirește lumea, fiindcă până acum exclusiv cărțile despre decembrie 1989 au fost scoase de băieți manipulați de Securitate sau sponsorizați, dintre care unii erau informatori ai Securității, niște găinari și s-a dat imaginea că poporul român nu a fost capabil să facă o revoltă populară, a trebuit să vină KGB-ul să îi înțepe în fund în Piață cu steagul și cu un cui și să țipe și așa s-a declanșat revolta în România, datorită unei dureri în popou pricinuită de agenți KGBȚ, a completat Dinescu.

OPINIE Răzvan Dumitrescu explică ce este și cine a inventat „cordonul sanitar” în politică

12:25

ACTUALITATE Scandal uriaș: Un diplomat american, implicat într-un dosar de pedofilie, a fost scos pe furiș din Londra

12:24

Mircea Dinescu a fost audiat, joi, în dosarul Revoluției în calitate de martor, după cum a precizat la intrarea în Parchet.

Și fostul premier Petre Roman a ajuns, miercuri dimineața, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde a fost audiat de procurorii militari în dosarul Revoluției, în dosar fiind începută urmărirea penala in rem. Nicio persoană nu este învinuită în prezent.

Petre Roman a fost numit premier al Guvernului Provizoriu pe 27 decembrie 1989 iar după alegerile din mai 1990 este desemnat de președintele Ion Iliescu și votat de Parlament ca Prim Ministru al României, funcție pe care o deține până în octombrie 1991.

În dosarul Revoluției au fost audiate mai multe persoane, în calitate de martori. Printre acestea și actorul Ion Caramitru.

Procurorii militari anunțau în noiembrie 2016 că cercetările în Dosarul Revoluției au fost extinse in rem, anchetatorii precizând vor fi investigate inclusiv fapte comise după 22 decembrie, perioadă în legătură cu care, anterior, s-a constatat că nu sunt indicii privind infracțiuni.

„Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității”, arăta Parchetul General.

Efectuarea de cercetări ce vizează evenimentele ulterioare datei de 22 decembrie a fost unul dintre punctele menționate în cererea de redeschidere a dosarului.

„Până la data de 22 decembrie 1989, ora 12.00 comanda armatei era asigurată, potrivit Legii 5/1969 de Consiliul Apărării Republicii Socialiste România, dar în mod nejustificat ancheta nu și‐a propus și pe cale de consecință nu a stabilit cine a preluat comanda armatei la data de 22 decembrie 1989.Ancheta nu stabilește și nici nu și‐a propus să stabilească cine anume trebuia să exercite comanda armatei și cine a exercitat‐o efectiv, luând în considerare numirea generalului Victor Stanculescu în funcția de ministru al Apărării Naționale, revenirea generalului Ștefan Gușă, șeful Marelui Stat Major al Armatei de la Timișoara în ziua de 22 decembrie, demisia guvernului Dăscălescu, difuzarea informației potrivit căreia generalul Nicolae Militaru a preluat comanda armatei. Ancheta nu a reușit și nici nu și‐a propus să identifice persoanele din cadrul comandamentului militar, nu a stabilit ce atribuții aveau acestea, dacă printre aceste atribuții se regăseau și cele legate de instituirea cenzurii; nu s‐a stabilit identitatea persoanei/persoanelor care au decis înființarea acestui comandament; nu s‐a stabilit cine erau cei care furnizau informațiile celor care ulterior le transmiteau pe post; cum se primeau aceste informații, dacă erau verificate/cine le verifica și cum, în cazul în care nu erau verificate, de ce, în condițiile în care liniile telefonice și comunicațiile în general funcționau perfect Procurorii militari afirmă cu valoare de adevăr faptul că în perioada 22‐27 decembrie nu a existat un organism/o structură care să exercite puterea de stat întrucât numai în ziua de 27 decembrie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decretul‐lege nr.2 al CFSN privind constituirea, organizarea și funcționarea Consiliului Frontului Salvării Naționale și a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naționale”, se arăta în ordonanța prin care s-a cerut redeschiderea dosarului.

Bogdan Licu, în calitate de procuror general interimar, a cerut în luna februarie a anului 2016 redeschiderea cauzei, în ordonanța fiind menționate aspectele care au dus la această decizie. Ulterior, instanța supremă a confirmat redeschiderea dosarului, acesta ajungând la procurorii militari de la Parchetul General. Potrivit extinderii dispuse în cauză, procurorii vor analiza și evenimentele petrecute după 22 decembrie.