Care sunt tradițiile în Săptămâna Mare: de ce se ung balamalele cu usturoi

În Lunea Curată, prima zi a Săptămânii Mari de dinainte de Paște, sătenii de pe Valea Bârgăului încep dis-de-dimineață lucrul, pentru nu-i prinde Paștele cu casa necurățată.

„În Lunea Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară lucrurile stricate din gospodărie, se văruiesc casele și pomii din curte. Spre seară se mătură curțile, șurile și grajdurile. Casele trebuie să strălucească de curățenie de Paște” povestește Florentina Majeri, o localnică de pe Valea Bârgăului care respectă cu sfințenie toate obiceiurile de sărbătoare.

În marțea din Săptămâna Mare, numită și Marțea Seacă se ține post, care, conform credinței populare de pe Valea Someșului, îi scapă pe localnici de durerile de cap dar ferește și animalele din gospodărie, postul fiind ținut ca „să nu sece laptele la vacile din gospodărie”.

EXCLUSIV Dosarul „bunicuța ucraineană” și fabrica de cetățeni români. Cât l-a costat pe un tunisian să își „revendice” bunicii din România interbelică. Imagini de la flagrant

06:00

EXCLUSIV De ce huruie unele tramvaie Imperio la frânare și scot un zgomot de zici că se rup. „Poate fi o problemă de la calea de rulare” / Vagoanele Astra încă sunt în garanție

06:00

De miercuri până de Paști nu mai sunt permise muncile în câmp, pentru a feri recoltele de ghețuri.

După ziua de miercuri, bărbații își ajută nevestele la treburile gospodărești, lucrând numai pe lângă case. Tradiția zonei spune că cenușa cu care se face focul în miercurea Paștilor este foarte bună pentru straturile din grădină așa că localnicii de pe Valea Bârgăului o adună cu grijă și o împrăștie peste răsadurile abia puse.

Tot în prima parte a săptămânii localnicii de pe Valea Bârgăului folosesc usturoi cu care ung balamalele porții pentru a-i scăpa de scârbă și necaz.

„Se spune că în Săptămâna Mare umblă necuratul prin gospodării pentru a provoca neînțelegere în familie iar pentru a scăpa de necurat trebuie unse balamalele porților cu usturoi. În casă să folosește agheasmă rămasă de la Bobotează pentru a feri casa de rău”, mai povestește Florentina Majeri.

Tradiția spune că în Joia Neagră, morții revin la vechile locuințe și rămân aici până înainte de Rusalii așa că e bine să aprinzi o lumânare, iar gospodinele spun că cine doarme în această zi va fi leneș tot anul.

„În Joia Mare nu se spală rufe și o ținem ca o sărbătoare mare. Dimineața facem colaci și pomene în cuptor pentru seară, că fiecare familie duce la biserică prescură și vin pentru a fi date de sufletul morților. De la amiază se vopsesc ouăle deoarece ouăle făcute în Joia Mare nu se strică tot anul. E mult de muncă la ele pentru ca se dau la toți copiii care vin în pcez (obicei local – n.r.) și fiecare familie vopsește către 300 de ouă. Joi seara după ce se termină prohodul Domnului la biserică începem postul negru” povestește Florentina Majeri.

Pe Valea Someșului există și astăzi credința că cel care reușește să nu mănânce și să bea apă de joi noaptea și până după slujba de Înviere va fi întărit pentru tot restul anului.

În ultima vineri din Postul Mare, în Vinerea Neagră, este zi de post negru fiind interzise muncile la câmp sau în grădină iar femeile nu au voie să coacă.

La Prundu Bârgăului ziua de vineri este zi de odihnă și de cumpărături.

„Toată lumea merge la târg, că acum se pot lua turtițele pentru Paști care se dau la copiii care vin în pcez cu oul roșu. Se cumpără haine noi și păpuci noi pentru copii și pentru toți cei din casă, pentru a avea haine noi când merg la biserică. În Vinerea Seacă se cumpără mielul de Paști care va fi tăiat sâmbătă. Vineri seara toată lumea, îmbrăcată în haine negre merge la biserică pentru prohodul Domnului”, mai spune Florentina Majeri.

Pe Valea Someșului, sătenii nu lucrează nici ei în gospodării pentru a fi feriți de rele iar la Agriș, pe Valea Țibleșului sunt amenințați nucii.

„Tot în Vinerea Mare la Agriș se păstrează obiceiul ca gospodarii să meargă în grădina având în mână o secure și apropiindu-se de nuci să-i amenințe cu securea și le zice de trei ori . Astfel, se credea că nucii vor fi foarte roditori în așa fel încât de sfintele sărbători să se poată face cât mai mulți cozonacii cu nucă pentru a fi dăruiți și celor lipsiți”, spune Grigore Sîmboan.

În satele de pe Bârgău, sâmbătă dimineața, bărbații taie mielul cumpărat cu o zi înainte, iar femeile să apucă de pregătit pasca, cu brânză dulce și sărată iar cojile ouăle se aruncă pe o apă curgătoare pentru ca puii și găinile să fie păziți de uliu peste vară.

„La noi tradiția e ca în zilele de Paști să nu se pregătească așa multe feluri de mâncare ca de Crăciun. Sâmbăta este ziua în care se face pâinea și pasca în cuptor, sarmalele, drobul și friptura. După ce sunt gata se pregătește coșul ce se duce la biserică pentru sfințire la slujba de Înviere” încheie Florentina Măjeri.

În noaptea de sâmbătă credincioșii merg la biserică să ia lumină, să ia anafura și să primească binecuvântarea preotului pentru coșul de Paști.