UE, cel mai dezbătut subiect în campania prezidențială din Franța

În cei cinci ani de la ultimul scrutin prezidențial din Franța, Uniunea Europeană s-a confruntat cu criza imigranților și o ascensiunea populismului, ambele fenomene contribuind la votul britanicilor în favoarea ieșirii din UE.

Astfel, chestiunea viitorului Franței în UE a avut un rol proeminent în cadrul platformelor electorale ale principalilor candidați.

Emmanuel Macron, candidatul organizației civice În Mișcare! (En marche!, liberal-socială), și François Fillon, candidatul formațiunii Republicanii (centru-dreapta), s-a declarat în mod constant în favoarea apartenența Franței la UE și zona euro.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Aș fi vrut să fiu un jurnalist care relata despre răstignirea lui Iisus”

10:30

AUTO Cât costă un plin la mașină, calculat în timp de lucru efectiv. Avem socoteala pe care nimeni nu a îndrăznit să o facă

10:14

Ambii candidați s-au întâlnit cu cancelarul german Angela Merkel în cursul campaniei.

Pe de altă parte, reprezentanții celor două extreme pe eșichierul politic s-au poziționat pe poziții eurosceptice sau chiar eurofobe.

Jean-Luc Mélenchon, candidatul mișcării civice France Insoumise (Franța Nesupusă, extremă-stânga), promite să renegocieze tratatele UE, în timp ce Marine Le Pen (extremă-dreapta) militează intens pentru părăsirea imediată a Uniunii Europene, citând modelul Brexit.

Deși eurosceptici, cei doi candidați au opinii total opuse în ceea ce privește Uniunea Europeană. Le Pen militează pentru „suveranitate” economică, monetară și teritorială, în timp ce Melenchon promite să pun capăt „coșmarului” unei Uniuni Europene care forțează statele membre să se supună „dictaturii băncilor” și politicilor de austeritate.

Dacă Le Pen dorește părăsirea Blocului comunitar cât mai rapid, Melenchon vrea renegocierea tratatelor UE, iar în caz de eșec, separarea unilaterală de Uniunea Europeană.

Candidatul de extremă-stânga și-a moderat vederile eurosceptice în perioada de final a campaniei electorale pentru primul tur al scrutinului prezidențial, declarând că prefera ca Franța să rămână în UE și zona euro.

În mod contrar, liderii Frontului Național și-au intensificat retorica anti-UE înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța. Marine Le Pen a cerut unei televiziuni să elimine simbolurile UE de pe scena unde urma să fie intervievată.

„Vreau să fiu președintele Republicii franceze. Nu vreau să fiu președintele Comisiei Europene. Consider că UE a făcut mult rău țării noastre”, și-a motivat Le Pen decizia de a cere eliminarea steagului UE.

Ulterior, Florian Philippot, vicepreședinte al formațiunii populiste Frontul Național și unul din principalii consilieri ai lui Marine Le Pen, a declarat că steagul UE este „o cârpă oligarhică”.

Un sondaj de opinie realizat în luna martie indică faptul că peste 70% din cetățenii francezi se opun ieșirii din zona euro.

Diferențe de opinii pe acest subiect există și între Macron și Fillon, primul dorind o zona euro mai puternică și inițierea unor consultări democratice în toate statele membre pentru reformarea proiectului politic comunitar, iar cel de-al doilea, mai protectiv în ceea ce privește suveranitatea Franței, cere o recalibrare a echilibrului puterii între Bruxelles și statele membre.

Franța organizează pe 23 aprilie primul tur al scrutinului prezidențial, turul al doilea urmând să aibă loc pe 7 mai. Potrivit sondajelor de opinie, Marine Le Pen va pierde în turul doi scrutinul prezidențial, în fața politicianului cu doctrină de centru Emmanuel Macron, candidatul organizației civice În Mișcare! (En marche!, liberal-socială).