Ce fel de „prag” la abuzul în serviciu i-au cerut magistrații lui Tudorel Toader

„Nu sunt de acord cu acest prag. Această incriminare nu poate fi condiționată. Sunt suficiente pârghii prin care se pot stabili praguri”, susține Adriana Șandru, consilier al procurorului șef Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), prezentă la dezbaterea de luni, de la Ministerul Justiție (MJ).

Un alt reprezentant al instituției a arătat că, în urma activității din ultimii cinci ani, rezultă că niciun procuror nu a trimis în judecată o persoană pentru o sumă mai mică de 1.000 de lei.

„Niciodată nu s-a trimis în judecată pentru sume foarte mici. Prejudiciul constituie un element de fond, aparține laturei obiective a faptei de abuz în serviciu și nu trebuie stabilit de legiuitor”, conform lui Ovidiu Predescu, consilier al procurorului șef al PICCJ.

EDUCAȚIE Elevii români, pe podium la Hanoi. România a obținut 5 medalii de aur și argint la Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică

18:51

RĂZBOI Vizită în Ucraina sub alerte de raid aerian. Mesajul lui Merz de la Kiev: „Domnule Putin, opriți acest război fără sens! Suntem gata de discuții”.

18:34

Pe de altă parte, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA) cred că ar trebuie legiferat un prag valoric al abuzului în serviciu, care să se învârtă în jurul valorii unui salariu minim pe economie.

„Cu privire la interpretare, credem că Ministerul Justiției este mai bine plasat și are specialiști care fac mai des drept constituțional decât facem noi. O lege care nu introduce un prag ar putea deveni neconstituțională și așa se perpetuează problema. Experiența noastră este relevantă dacă ar trebui să punem o sumă a pragului. Noi ne întâlnim foarte des cu abuzul în serviciu. Ar trebui să se pornească de la o analiză, să vedem de la ce sumă. (…) Noi credem că valoare avută în vedere ar trebui să fie salariul minim pe economie. Legiuitorul ar trebui să aibă în vedere intensitatea vătămării”, a explicat Marius Bulancea, procuror DNA, prezent la dezbatere.

Și reprezentanții DIICOT doresc instituirea unui prag în ceea ce privește suma prin care a fost prejudiciat statul, în urma infracțiunii de abuz în serviciu.

„Suntem de acord cu instituirea pragului. Rămâne să fie determinat”, a spus Paul Chiorsac, reprezentant DIICOT.

Judecătorul Gabriela Baltag, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a spus că, la nivelul instituției pe care o reprezintă, părerile sunt împărțite. Un număr de șapte judecători susțin pragul, în timp ce alți 10, nu.

„CSM a discutat în Comisia 1 problema abuzului și s-au diferențiat două poziții care consemnau necesitatea unui prag valoric. Nu putem avansa o sumă concretă, putem ține cont de recomandările curților consituționale europene. Este obligatoriu să stabilim un prag care să răspundă nevoilor, nu un leu sau doi”, a explicat Baltag.

Vicepreședintele CSM a spus, în cadrul dezbaterilor, că trebuie să fie o analiză mai amplă, subliniind că ar fi indicată o modificare a legislației privind achizițiile publice.

„Cum putem noi să stabilim această vătămare prin stabilirea unui prag? Trebuie să vedem că această infracțiune nu e singura. Există alte infracțiuni asemănătoare ca delapidarea. Trebuie modificată legislația aferentă prinvind achizițiile publice. Dacă se ajunge la concluzia să se stabilească (un prag valoric – n.red.), noi vedem o orientare a Ministerului Justiției pe statistici”, a spus vicipreședintele CSM, Cristian Ban.

Vicepreședintele ÎCCJ, judecătorul Iulian Dragomir, a spus că nu ar fi „potrivit” ca instituția pe care o reprezintă să propună un cuantum al pragului valoric privind abuzul în serviciu.

„Și eu apreciez că un studiu făcut în rândul parchetelor ar fi bine-venit. Judecătorul are posibilități limitate de a aprecia asupra pragului. Singurul care poate aprecia rămâne procurorul. (…) La nivelul secției am discutat încă de anul trecut. Au fost păreri împărțite. După punctul meu de vedere ar trebuie stabilit un prag, dar care cade în sarcina legiuitorului”, a spus președintele Secției Penale a ÎCCJ, judecătorul Mirela Sorina Popescu.

Prezent la dezbatere, reprezentanul Asociației Forumul Judecătorilor, magistratul Ciprian Coadă a spus că această infracțiune trebuie descurajată, iar un eventual prag valoric ar putea fi în valoare de o mie de euro.

„Instituirea unui prag ar stabili și ar aduce predictibilitate Codului penal așa cum CCR și-a dorit. Anumite state pedepsesc abuzul, altele nu. Cred că acest prag trebuie stabilit de la o sumă minimă, dar care să nu încurajeze săvârșirea faptei. Trebuie avut în vedere ce înseamnă grav și deosebit de grav. M-aș duce la o sumă mai mare 3.000, 4.000 de lei, până la 1.000 de euro pentru ca îmi este teamă de încurajarea infracțiunii. Îmi imaginez și o altă valoare de incriminare și aplicarea unei amenzi penale în funcție de prejudiciu”, a declarat judecătorul.

Ministrul Jusiției a apreciat că societatea civilă consideră că nu e nevoie de implementarea unui prag valoric privind abuzul în serviciu, în timp ce juriștii au o opinie total opusă.

„Ați văzut câtă diversitate de opinie. (…) Să tragem noi o concluzie din toate dezbaterile, avem și studiul de drept comparat, avem standardul Comisiei de la Veneția, avem decizia CCR, avem opiniile, propunerile exprimate în cele două dezbateri, mai avem și noi părerile noastre, le vom coagula și le vom formula”, a conchis ministrul Justiției.

Aceasta a fost cea de-a doua dezbatere publică organizată la MJ, cu tema pragului valoric al abuzului în serviciu. Prima a fost organizată în 28 iunie și au participat reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri. Ei au propus eliminarea pragului valoric.

Introducerea unui prag valoric la infracțiunea de abuz în serviciu a fost stabilită de judecătorii CCR ca o „obligație” care revine Parlamentului sau Guvernului, ca putere legislativă delegată.