Peste 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piață

Toate patologiile sunt afectate de riscul de dispariție a celor peste 2.300 de medicamente, a precizat Viorica Preduna, membră a comisiei APMGR. Medicamentele care riscă să dispară se adresează unor arii terapeutice precum boli cardiovasculare și digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central și ale aparatului respirator.

„Pentru anumite afecțiuni sunt protocoale care recomandă tratarea timp de trei luni a acestor afecțiuni cu medicamente sub 25 de lei. Din nefericire, unul din acele medicamente a dispărut de pe piață. Pacienții nu pot beneficia după aceea de tratamente cu medicamente scumpe, pentru că nu și-au făcut perioada de inducție cu medicamente ieftine. Deci, da, pacienții sunt afectați”, a precizat Preduna.

În ceea ce privește medicamentele pentru poliartrită reumatoidă, unde inducția se face cu un medicament ieftin, pacienții au fost nevoiți să îl aducă din țări precum Ungaria sau Germania, susține Viorica Preduna.

UTILE Unealta milenară și umilă din bucătărie care te ajută să nu dai spaghetele în foc. Trucul este explicat științific

19:23

ULTIMA ORĂ Pe cine vede Grindeanu vinovat de suma pe care România trebuie s-o plătească celor de la Pfizer

19:22

La capitolul moleculele oncologice, „dacă în anul 2014, pe un anumit produs erau șapte sau opt producători, în prezent doar unul singur mai aduce acest produs în România, cu discontinuitate, pentru că nu poate suplini lipsa celorlalți producători. Docetaxel se folosește în terapia oncologică și este folosit de sute de pacienți. Schema de tratament se poate schimba, dar și acolo numărul de producători a rămas unul sau doi din cei care aduc medicamentele pe piață”, susține Preduna.

APMGR se așteaptă ca taxa clawback – taxa pe cifra de afaceri pentru producătorii de medicamente – să ajungă la 30% până la finalul anului. „Sigur că problema cea mai arzătoare este taxa clawback, de 20%, și este în continuă creștere. Temerea noastră este că dacă în trimestrul unu a ajuns la 20%, în condițiile în care în primele trei trimestre a fost de 15%, pe baza evoluției lucrurilor din ultima perioada, aceasta va ajunge la 30% la finalul anului. Este o situație extrem de dramatică, se pun în dificultate toți producătorii de medicamente generice, în special cei locali”, a spus Adrian Grecu.

„Un clawback de 30% anualizat, înseamnă că industria farmaceutică, producătorii de medicamente, contribuie cu 2,6 miliarde de lei la finanțarea medicamentelor din România”, a precizat președintele APMGR.

Motivele creșterii taxei sunt reprezentate de înghețarea creșterii plafonului de 1,5 miliarde de lei pe trimestru, fondul alocat de statul român pentru medicamente, și de aprobarea medicamentelor inovative pe lista medicamentelor compensate, fără buget suplimentar. „De la începutul anului trecut până azi s-au aprobat aproximativ 42 de molecule noi inovative. Multe dintre măsurile care se iau în acest sens sunt benefice pentru pacientul român. Întrebarea este cine plătește. Într-un an de zile, cele 42 de molecule ar putea avea impact măcar de 70 de milioane de lei. Recent, au mai fost introduse două noi molecule noi pe lista pe compensare, la care estimarea impactului este că va fi de 160-170 de milioane de lei”, a explicat Grecu.

„Nevoia de medicamente în acest an a crescut, dar bugetul nu a crescut. (…) Un produs cu cât e mai ieftin, cu atât impactul clawbackului e mai mare. De aceea, riscul de dispariție e mai mare pentru cele generice, decât pentru cele originale”, a mai spus președintele APMGR.

România are cel mai mic preț din 12 țări de referință, ceea ce este normal având în vedere nivelul de dezvoltare și Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, a precizat Grecu.

„Conform unei estimări a CEDEGIM (compania de analiză și studii de piață specializată în industria farmaceutică din Franța), multe dintre cele 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piață sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. „Închiderea capacității de producție dedicate medicamentelor cu prescripție va duce la pierderea a mii de locuri de muncă și a zeci de milioane de euro plătite în taxe către bugetul de stat. Conform APMGR, numai taxele pe salarii plătite anual la bugetul de stat de producătorii de medicamente generice totalizează circa 80 de milioane de euro. În plus, investiții de aproape 100 de milioane de euro au fost puse în așteptare de producătorii de medicamente generice cu facilitate de producție în România, din cauza pierderilor provocate de taxa clawback și a impredictibilității acesteia”, transmite APMGR.

APMGR solicită Guvernului introducerea calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice pentru trimestrele trei și patru ale acestui an și eliminarea taxei clawback pentru medicamentele generice de la 1 ianuarie 2018, concomitent cu introducerea moleculelor noi pe listă doar cu contracte cost-volum și/sau cost-volum rezultat.