Cine sunt cei mai activi investitori în clădirile „cu bulină” din București

Investitorii au creat o listă „neoficială” de prețuri de vȃnzare pentru aceste proprietăți. Ei cumpără, È‹n special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, pe care le È‹mpart È‹n locuințe mai mici, le renovează la standarde È‹nalte și le È‹nchiriază. De cele mai multe ori, pe termen lung, È‹n regim hotelier, prin AirBNB sau alte rețele, cu un grad de È‹ntoarcere a investiției situat È‹ntre 6 și 10%, È‹n fiecare an.

„Pentru un preț de 500-600 euro pe mp, a avea o locuință È‹n inima Bucureștiului reprezintă o afacere, pe care mulți o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă și o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată È‹n 8-10 ani, iar după consolidare, poate să È‹i crească valoarea chiar și de 3 ori”, a declarat Daciana Petrov, acționar Bucharest Imobiliare.

ÈŠn ceea ce privește È‹nchirierile de imobile „cu bulină” È‹n scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptarea legii nr. 282/2015, care interzice desfășurarea de activități ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic. Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piață, mai ales È‹n Centrul Vechi din București, și a cauzat pierderi uriașe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit „È‹n stradă”, după ce au facut investiții de zeci și chiar sute de mii de euro È‹n amenajarea spațiilor evacuate peste noapte.

INCIDENT Alertă în Galați: o grenadă a fost descoperită în apropierea gării din orașul de pe Dunăre

12:12

Leguma pe care să nu o reîncălzești. Poate deveni toxică

12:00

Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziționeze (lanțuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci), și-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bd. Decebal din Capitală, de exemplu, È‹n mall-uri, precum și la parterul clădirilor nou construite, È‹n diverse zone de interes ale orașelor.

„Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce È‹n ce mai mare și È‹n rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. Dacă È‹n iulie 2016 sintagma „clădiri cu risc seismic” a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, È‹n iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

Conform datelor Ministerului Transporturilor și Construcțiilor, din aproximativ 3.000 de clădiri de locuit expertizate tehnic È‹n Bucuresti și È‹n 26 de județe, 600 au fost È‹ncadrate È‹n clasa I de risc seismic, 383 dintre acestea aflȃndu-se È‹n Capitală. 125 de clădiri sunt multietajate, construite È‹nainte de anul 1940 și au fost identificate ca prezentȃnd pericol public. Acestea au fost declarate de către autorități ca reprezentȃnd prioritatea numărul unu È‹n reducerea riscului seismic.