După ce a lăudat PowerPoint-ul, Inspecția Judiciară critică proiectul Legilor justiției publicat de Toader: Este în contradicție cu necesitatea autonomiei instituționale

„Am spus-o și cu alte ocazii că pentru realizarea eficientă a misiunii sale Inspecția Judiciară ar trebui să se bucure de independență față de orice altă entitate. Conducerea Inspecției Judiciare atrage atenția asupra faptului că simpla independență operațională, pe care legea o prevede și în acest moment nu trebuie confundată cu autonomia instituțională, la care ministrul justiției a făcut referire ca alternativă la trecerea Inspecției Judiciare în cadrul Ministerului Justiției. În acest context, proiectul de lege dat publicității ieri este în contradicție cu pozițiile noastre pubice și cu necesitatea asigurării autonomiei instituționale a Inspecției Judiciare”, transmite Inspecția Judiciară.

Proiectul de modificare a legilor justiției, publicat miercuri pe site-ul ministerului, arată că Inspecția Judiciară (IJ) va trece, din subordinea CSM în cadrul Ministerului Justiției, instituția având titlul de structură cu personalitate juridică.

FLASH NEWS Nicușor Dan își încalcă propriul termen și nu prezintă raportul pe care l-a promis în ceea ce privește drona de la Constanța. Anunță progrese în dialogul cu Ucraina

16:22

SCANDAL Vicepreședintele Parlamentului European, românul Nicu Ștefănuță, s-a alăturat protestelor anti-Trump din Albania

16:22

„Se înființează Inspecția Judiciară ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, cu sediul în municipiul București, prin reorganizarea Inspecției judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Inspecția Judiciară este condusă de un inspector-șef, ajutat de un inspector-șef adjunct, numiți prin concurs organizat de Ministerul Justiției. (3) Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale, îndeplinind, prin inspectori judiciari numiți în condițiile legii, atribuții de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate. (4) Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă, la propunerea inspectorului-șef, prin regulament adoptat prin ordin al ministrului Justiției”, se arată în articolul 109 al proiectului de lege publicat pe site-ul Ministerului.

În același document mai este prevăzut faptul că, în realizarea atribuțiilor sale, IJ dispune de un aparat propriu.

„(2) Aparatul propriu al IJ este organizat în direcții, servicii și birouri. În cadrul aparatului prorpiu al IJ, funcționează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat magistraților, funcționari publici și personal contractual. (3) Organizarea și funcționarea IJ, structura organizatorică și atribuțiile compartimentelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al inspectorului-șef, care se publică în Monitorul Oficial, Partea I. (4) IJ funcționează cu un număr maxim de 110 posturi. (5) Numărul maxim de posturi pentru aparatul IJ poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului Justiției. (7) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale IJ se asigură integral de la bugetul de stat, fondurile destinate IJ fiind evidențiate distinct în bugetul Ministerului Justiției”, potrivit sursei citate.

De asemenea, în proiect mai este precizat faptul că și conducerea IJ este numită de către ministrul Justiției, pe baza unui concurs.

„(1) Inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct sunt numiți de ministrul Justiției dintre inspectorii judiciari în funcție, în urma unui concurs ce constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective și într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și a-și asuma răspunderea, rezistența la stres și un test psihologic. (2) Concursul se organizează de Ministerul Justiției, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului Justiției. (3) Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct se anunță cu cel puțin 3 luni înaintea datei acestora. (4) Mandatul inspectorului-șef și al inspectorului-șef adjunct este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1). (5) Inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct pot fi revocați din funcție de către ministrul Justiției, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale. (6) Ordinul ministrului Justiției prin care se dispune revocarea din funcție poate fi atacată cu contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația suspendă executarea ordinului ministrului justiției. Hotărârea prin care se soluționează contestația este definitivă”, mai prevede pachetul de legi.

Evaluarea calității managementului IJ se face anual, potrivit proiectului, printr-un audit extern independent, finanțat de Ministerul Justiției.

Inspectorul-șef îndeplinește, în principal, atribuții precum: conducerea și organizarea instituției, exercită atribuții legale ce îi revin în calitate de ordonator de credite, ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilește echipele de control, evaluează personalul din subordine, stabilește atribuțiile etc.

„(2) Inspectorul-șef al IJ nu solicită și nu primește instrucțiuni de la nicio autoritate, instituție sau persoană în realizarea atribuțiilor sale referitoare la declanțarea, desfășurarea și valorificarea controalelor, cu excepția situațiilor prevăzute de prezenta lege. (…) Inspectorii din cadrul IJ sunt numiți în funcție de către inspectorul-șef, în urma unui concurs organizat de Ministerul Justiției, pentru un mandat de 4 ani care poate fi prelungit o singură dată, dintre judecătorii și procurorii care au o vechime de cel puțin 10 ani în aceste funcții, care au cel puțin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal și au avut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare”, se mai precizează în document.

UNJR: Ori de cate ori ancheta inspecției va viza magistrați sau fapte din dosare intens mediatizate, vor exista suspiciuni ale intervenției Ministrului Justiției

Pe de altă parte, o reacție a venit, astăzi, și din partea UNJR, care a reiterat faptul că nu este de acord cu propunerea ministrului justitiei Tudorel Toader de trecere a Inspecției Judiciare de la CSM la Ministerul Justiției.

„Trecerea Inspectiei Judiciare de la Ministerul Justitiei la CSM a fost un element important in consolidarea independentei justitiei. Trecerea inapoi la Ministerul Justitiei ar naste serioase suspiciuni cu privire la independenta judecatorilor si procurorilor, cu efecte directe asupra increderii in justitie. Mai mult, propunerea nu este nici in interesul Ministrului Justitiei, care va fi acuzat permanent de presiuni politice asupra justitiei, fapt ce va eroda institutia in sine. Practic, ori de cate ori ancheta inspectiei va viza magistrati sau fapte din dosare intens mediatizate, vor exista suspiciuni ale interventiei Ministrului Justitiei, fapt ce va fi speculat politic si, inevitabil, va atrage activitatea inspectiei in aceasta zona”, arată UNJR în cadrul unui comunicat de presă.

În acest sens, UNJR subliniază o dată în plus faptul că „activitatea Inspecției Judiciare trebuie să fie liberă de orice presiuni și influențe indiferent din partea cui ar veni” și că „este important ca Inspectia Judiciară să rămână la CSM, cu schimbarea însă a procedurii de numire a inspectorilor și crearea unei mecanism de verificare a inspectorilor înșiși”.

UNJR propune următoarele modificări:

– accederea ca inspector judiciar să se facă prin concurs organizat de CSM prin intermediul INM, asemeni celorlalte concursuri din sistem;

– un singur mandat pe o perioadă de 6 ani, interdicția de a mai avea un mandat aplicându-se și inspectorilor care sunt deja în exercitarea funcției;

– înfiintarea unei directii/department care să îi cerceteze pe inspectorii care comit abateri disciplinare și care sa fie sub autoritatea CSM”.

În plus, UNJR mai propune ca „inspectorii judiciari să dea aviz conform sau consultativ la numirea șefilor Inspecției Judiciare, așa cum ar trebui să facă magistratii la numirea șefilor” și ca „funcția de președinte a Inspecției să fie ocupată de un judecător, iar cea de adjunct de un procuror”.