Câtă încredere au românii în UE, la 10 ani de la aderare

„Este un sondaj de opinie pe care l-am realizat împreună cu reprezentanța din Bulgaria, pentru că cele două țări, România și Bulgaria, au împlinit, la 1 ianuarie 2017, 10 ani de când sunt state membre ale UE. Și am vrut să vedem cum percep acest lucru cetățenii celor două țări”, a declarat șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea, luni, la o conferință de presă.

Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România a precizat că, în ceea ce privește încrederea în Uniunea Europeană, aceasta rămâne una din instituțiile în care cetățenii români au cea mai mare încredere: 57%.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

În Bulgaria, doar 36% este procentul privind încrederea în UE. „În țara vecină, rezultatele sunt destul de diferite, dar ne-am uitat și la formulările în limbile naționale și s-ar putea ca parte din diferența atât de mare, să vină din formulare”, a explicat șeful Reprezentanței Comisiei Europene.

„Dacă intrăm în detaliul cifrelor, observăm că semnalul cel mai pozitiv, faptul că 54% dintre români consideră că vocea lor este auzită în UE. Este prima dată când avem o majoritate în acest sens, iar noi am interpretat asta ca pe o asumare mai puternică din partea românilor a statului de cetățeni europeni activi”, a adăugat Angela Cristea.

35% dintre români au răspuns sondajului că cel mai important lucru este legat de faptul că un membru al familiei lor și-a găsit un loc de muncă într-o țară din UE. Alți 33% consideră că un avantaj este legat de faptul că că s-a obținut acces la mai multe bunuri și la mai multe piețe, în timp ce 30% vorbesc despre impactul pozitiv al fondurilor UE asupra regiunii în care trăiesc.

Totuși, românii au identificat și dezavantaje. 67% spun că a scăzut puterea de cumpărare, 57% sunt nemulțumiți de achiziționarea de terenuri sau proprietăți imobiliare de către străini, iar 56% menționează „exodul de creiere”, adică plecarea profesioniștilor într-o altă țară europeană pentru un loc de muncă mai bine plătit.

În privința aderării la zona Schengen, românii sunt mai pesimiști decât vecinii bulgari. În timp ce 45% dintre conaționali cred că țara noastră va adera la această zonă, în Bulgaria au dat răspuns pozitiv 77% dintre cei chestionați.

Lucrurile se repetă și la aderarea la zona Euro. 55% dintre conaționali au spus că România va adera la zona Euro, pe când 78% dintre bulgari au dat un răspuns pozitiv la aceeași temă.

Domeniile în care românii ar dori ca UE să conclucreze îndeaproape, care ar trebui să fie prioritatea pe care să se concetreze în viitor UE sunt: ocuparea forței de muncă și creșterea economică – 62%, sănătatea – 43%, migrația – 35%, educația – 35% și protecția mediului: 30%.

„Dacă ar fi să extragem trei mesaje cheie din aceste rezultate, acestea sunt următoarele: în primul rând, românii devin cetățeni europeni activi și sunt de părere că opinia lor este auzită, că începe să fie auzită la Bruxelles. În al doilea rând, dacă ne uităm la dezbaterea cea mai fierbinte care se află acum pe agenda UE, cea privind viitoarea arhitectură a Uniunii Europene cu 27 de state membre, vedem o aliniere perfectă a dorințelor românilor cu cele ale Comisiei Europene, așa cum au fost ele exprimate de președintele Juncker în luna septembrie, respectiv o preferință clară pentru scenariul 6 privind viitorul UE: scenariul unitate pentru toți. În al treilea rând, dacă ne gândim la programul de lucru al Comisiei Europene pe următorii doi ani, care poartă acum numele Road to Sibiu, ce vedem este că pentru români, principalele priorități pentru această președinție ar trebui să fie politicile de coeziune, agricolă, securitatea și migrația, dar și aderarea la spațiul Schengen și încheierea MCV”, a conchis Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România.