Ce este, de fapt, strănutul

Acesta este de fapt un act reflex care se declanșeză în momentul în care mucoasa nasului este iritată de diverse particule străine și reprezintă o expulzie bruscă și rapidă a aerului din plămâni prin nas și gură.

„Contactul iritanților cu mucoasa nazală determină eliberarea locală a unor substanțe chimice care vor irita terminațiile nervoase locale și vor transmite anumite semnale către creier. De la nivel central se va da ulterior comanda finală pentru declanșarea strănutului, iar prin intermediul anumitor terminații nervoase se va produce o contracție fermă a mușchilor cutiei toracice și o relaxare a mușchilor gâtului, deschizând larg cavitățile, nazală și bucală, și eliminând aerul, împreună cu mucusul și stropii de salivă, cu o viteză foarte mare, care poate depăși uneori chiar și 100 km/oră, împăștiindu-le pe distanțe de câțiva metri în jurul persoanei respective””, precizează alergologul Adriana Nicolae pentru CSID.

Deși tiparul acestui reflex pare unul care respectă niște reguli generale, scenariile prin care se exprimă pot fi diferite de la o persoană la alta. Unii oameni strănută o singură dată, pe când alții pare că nu se mai pot opri. Există persoane care strănută și de 10-20 de ori, unii zgomotos, alții discret.

„Toate aceste lucruri pot fi provocate de nivelul de iritație al nasului, reflexul neurologic asociat și faptul real că oamenii nu-și pot controla volumul strănutului. Fiecare dintre noi strănută într-un anume fel. Ce anume poate determina particularitățile unui strănut, făcându-l puternic sau delicat, rămâne totuși un mister. În cazul unora dintre noi, strănutatul sună ca rafalele unei mitraliere, în timp ce alții par să -și asimileze acest reflex cu chițăitul unui șoricel””, adaugă specialistul.

Citește continuarea pe CSID!