Cel mai nou stat care s-ar putea alătura în curând NATO

„Ușa NATO rămâne deschisă oricărei țări europene aflate în poziția de a-și asuma angajamentele și obligațiile de membru și de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a șapte runde de extindere. În prezent, patru țări partenere și-au declarat aspirațiile pentru aderarea la NATO: Bosnia și Herțegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Ucraina”, potrivit unui comunicat al NATO.

Țările care își exprimă intenția de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianța Nord-Atlantică despre aspirațiile de membru și reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acțiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistență în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru acești pași nu reprezintă o garanție pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a salutat anunțul făcut de NATO și a spus că așteaptă Planul de Acțiune în vederea aderării.

„Salut această decizie importantă, mult așteptată și logică luată de NATO de a aprecia ambițiile Ucrainei cu privire la Alianță. Acest lucru a devenit o recunoaștere privind starea reală a relațiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum și în cadrul conversației telefonice recente cu vicepreședintele SUA. Apreciez poziția fermă pentru sprijinirea Ucrainei, țară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianță este una dintre prioritățile de securitate națională. Următoarea noastră ambiție este un Plan de Acțiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev.

Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piața Independenței din Kiev), în urma cărora președintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat și ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice și înaltă trădare.

În mandatul său (februarie 2010 – februarie 2014), Viktor Ianukovici a spus că nu manifestă interes pentru aderarea țării sale la NATO.

Ucraina este afectată de conflictul militar din regiunile Donețk și Lugansk, între serviciile de securitate ucrainene și insurgenți separatiști proruși, care a izbucnit în 2014 și care s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morți. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităților, a fost încălcat în mod frecvent. La 18 iulie 2017, regimurile separatiste din estul Ucrainei au proclamat un nou stat pe teritoriile pe care le controlează.

Rusia și-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea față de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova a denunțat instalarea elementelor antirachetă americane în România și Polonia, susținând că, deși sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

Relațiile dintre Rusia și NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 și susținerea de către Rusia a separatiștilor din estul Ucrainei.