Claudiu Manda: „Comisia SRI va decide dacă va cere desecretizarea protocolului dintre SRI și Parchetul General”

„Noi am primit (de la SRI – n.r) un număr de 65 de protocoale, când am solicitat toate protocoalele, dintre care 64 valide și unul denunțat. Cel denunțat este protocolul dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI. După care am primit, tot în adresa respectivă, că mai există și alte protocoale pe care urmează să mi le trimită, dar pe care le vor trimite după ce vor obține acordul terței părți, ceva de genul ăsta. Dar fiind protocoalele cu alte instituții, au nevoie și de acordul celorlalte instituții”, a precizat Manda.

Întrebat cum va acționa Comisia și dacă se va cere desecretizarea protocolului, Claudiu Manda a răspuns că urmează să discute acest subiect în următoarea ședință.

CONTROVERSĂ Controversa decorării veteranului de către Nicușor Dan de Ziua Națională. Aluzii din Rusia: România s-a vopsit în culorile nazismului

11:57

EXCLUSIV Suveranitatea hranei ne poate scăpa de otrava străină de la raft. Eugen Teodorovici despre soluția mall-urilor agroalimentare

11:51

„Punctul de vedere al CSAT-ului și comunicatul de presă este unul corect. Dacă se dorește desecretizarea, a spus CSAT-ul cum se face. O să discutăm în prima ședință acest subiect, dacă să cerem desecretizarea (protocolului – n.r) și dacă o să cerem, probabil o să cerem pentru că noi avem nevoie doar la raportul pe care-l întocmim. O să facem referire la acest protocol. Dacă va fi secret, o să îl includem în raportul secret, dacă o să fie desecretizat, o să-l prezentăm în raportul pe care o să-l facem public”, a adăugat președintele Comisiei pentru controlul SRI.

Președinția transmite vineri, printr-un comunicat, că CSAT nu a impus încheierea unor protocoale, acordurile fiind realizate la cererea SRI sau a altor instituții, motiv pentru care responsabilitatea de desecretizare a acestora nu intră în responsabilitatea Consiliului Suprem sau a președintelui.

„Prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român. (…) La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii 415/2002. Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare”, se arată în comunicatul președinției.