Șefa Curții Supreme vrea desecretizarea protocoalelor cu SRI. „Informațiile să fie transmise CSM pentru a dispune în consecință”

Cristina Tarcea susține că, referitor la protocoalele din justiție cu SRI, CSM ar putea cere desecretizarea și să ia măsuri în consecință.

„Există constituită în Parlament, comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI în care s-ar fi dat anumite date și informații privind existența protocoalelor și relațiilor procurorilor, judecătorilor, magistraților cu case conspirative. Dacă există aceste informații, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora și să fie transmise CSM pentru a dispune în consecință. Dacă informațiile difuzate în spațiul public sunt reale, urmează să luăm măsurile care se impun, sancționarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligația noastră legală de apărare a independenței justiției. Cu privire la protocoale, în afară de aceste informații pe care le putem solicita de la această comisie specială, cred că mai există structuri și membri ai corpului magistraților, există și instrumente specifice pe care le putem folosi pentru a clarifica această problemă”, a declarat Cristina Tarcea la CSM.

Președintele instanței supreme a precizat că este importantă legalitatea acestor documente, aspecte care ar putea fi verificate de Inspecția Judiciară, fără a fi desecretizate.

FLASH NEWS Legislația verde care a intrat în vigoare anul acesta dă peste cap investițiile din bani europeni. Spitalul din Vaslui are probleme

16:58

EXCLUSIV Sindicatul angajaților din TVR anunță, în exclusivitate pentru Gândul, că plănuiește să o dea în judecată pe Adriana Săftoiu. De ce o acuză

16:54

„Pe mine, la această oră, nu ma interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Mă interesează dacă aceste protocoale există, de către cine e au fost încheiate, data la care au fost încheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au încheiat și le-au semnat și dacă au fost sau nu innoite. Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare față de desecretizare, ar putea fi soluționate de Inspecția Judiciară. Din câte știu eu, în cadrul Inspecției Judiciare, există judecători, procurori care au acces la informații clasificate și pot rezolva aceste probleme. Din câte știu eu, protocolul este un acord de voință și până nu când nu știm ce acorduri de voință și de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur și simplu ideea desecretizării în spațiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este și de datoria noastră să solicităm instituțiilor noastre desecretizarea.

Tarcea a precizat că ar trebui lămurită și problema arhivei SIPA, cerând și rezultate de la comisia parlamentară constituită în acest sens, dar și informații Ministerului Justiției.

„SIPA este un subiect a apărut, a ținut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat niște măsuri superficiale, dar nu știm ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiției date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare și de funcționare a Comisiei care are atribuții în ceea ce privește arhiva SIPA. Să ni se comunice dacă această Comisie a acțioat potrivit calendarului și competențelor stabilite prin Hotărârea de Guvern. Cu privire al același subiect, din câte știu a fost înființată și o comisie parlamentară, comisie de anchetă privind arhiva SIPA a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaștem și care sunt rezultatele activității acestei comisii și dacă s-au depistat dovezi, informații privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului. Eu cred că este cazul ca aceste informații aflate în posesia comisiei acesteia să fie transmise CSM pentru a lua măsurile care se impun. Dacă se impune, cred că se impune și desecretizarea acestor informații, dacă ele au cumva caracter secret”, a completat președintele ÎCCJ.

Cristina Tarcea a precizat că ar trebui ca CSM să solicite CSAT verificarea declarațiilor magistraților cu privire la colaborarea cu serviciile de informații.

„Tema ofițerilor acoperiți. (…) cred că trebuie să o rezolvăm. Și această temă poate fi rezolvată foarte simplu. Potrivit dispozițiilor articolului 7 din legea 303, orice magistrat are obligația de a da o declarație pe proprie răspundere cu privire la apartenența sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din același articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea cestor informații. A mai fost o discuție în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câțiva ani, din păcate nu știu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred ă ar trebui să solicităm CSAT verificarea declarațiilor făcute de magistrați cu privire la apartenența sau nu la serviciile secrete”, a spus magistratul în plenul CSM.