Acuzații explozive ale lui Traian Băsescu. „Niciodată nu am fost informat de protocolul dintre Parchet și SRI. Procurorii, niște slugi care au încălcat legea”

„Pot să vă spun în mod cert că nu am știut de acest protocol secret niciodată până astăzi. Aici sunt martori șefii de instituție. Un protocol de asemenea importanță nu avea niciun motiv să fie un protocol secret. Trebuiau să își asume că este un mod de lucru și să îl facă public și să fie pus în dezbatere public. Nu trebuiau să îl facă un document strict secret, este absolut incorect”, a declarat Băsescu la B1, inistând că „niciodată nu am fost informat de acest protocol”. 

Fostul președinte a precizat că hotărârea CSAT referitoare la corupție, care este invocată în preambulul protocolului, nu se referea la SRI. „această hotărâre vizează combaterea corupției, fraudei, spălării banilor și se adresează la patru instituții: Ministerul de Finanțe, Ministerul Public, Parchetul Național Anticorupție și Ministerul Justiției. Nu apare niciun SRI, nici măcar Ministerul de Interne”, a spus Băsescu. 

EXCLUSIV Povestea din spatele fotografiei lui Nicușor Dan cu Donald Trump, de la New York. Gândul a aflat de ce președintele României a publicat poza abia după 10 zile de când a fost făcută

17:16

ULTIMA ORĂ Alertă cu bombă pe Aeroportul Internațional Chișinău. Pasagerii au fost evacuați de urgență

17:03

El a comentat că procurorii care au acționat în baza acestui protocol s-au transformat în „slugi” care nu respectă legea și au trimis informări la SRI. 

„Ei primeau ordin de la dna Kovesi, cel mai probabil, pentru că sunt ei înșiși slugi care nu respectă legea, au trimis informări la SRI. De ce procurorul a încălcat legea? Cum reacționează un procuror care i se dă ordin. Faptul că acceptă un ordin ilegal al șefului lui îl duce în responsabilitate”, a spus Băsescu. 

Protocolul dintre Parchetul general și SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Nițu, și șeful SRI, George Maior, și prim-adjunctul Florian Coldea. Cadrul legal în baza căruia s-a încheiat protocolul are în vedere legile de funcționare ale instituțiilor implicate, legile privind combaterea corupția și hotărârile CSAT în acet sens, precum și hotărâri de guvern, inclusiv Planul de actiune pentru indeplinirea conditionalitatilor din cadrul mecanismului de cooperare și verificare a progresului realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei impotriva coruptiei. 

PROTOCOLUL POATE FI CONSULTAT INTEGRAL AICI!

Potrivit documentului, Parchetul și SRI cooperau „în activitatea de valorificare a informațiilor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii”.

În acest sens, se dispunea „constituirea unor echipe operative comune  care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor”. 

Potrivit documentului, procurorii aveau obligația de a valorifica informațiile, datele, documentele și materialele trimise de SRI referitoare la inițierea sau săvârșirea de infracțiuni, obținute ca urmare a punerii în aplicare a mandatelor, „în măsura în care cunoașterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale și nu afectează derularea activităților specifice pentru contracararea amenințărilor la adresa securității naționale”. Procurorii trebuiau să comunice, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile, modul de valorificare a informărilor au sesizărilor primite de la SRI. 

De asemenea, procurorii trebuiau să pună la dispoziția SRI, la cerere sau din oficiu, date și informații de interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor  amenințări la adresa siguranței naționale. 

De partea cealaltă, SRI se obliga să acorde sprijin pentru completarea informațiilor în cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfășura activități de investigații și supraveghere operativă. De asemenea, SRI acorda sprijin tehnic pentru interceptări, înregistrări sau comunicări prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare. 

Totodată, lucrători operativi ai SRI puteau face acte premergătoare urmăriririi penale, care, potrivit legii puteau fi probe în dosare. 

„Protocolul din 2009 dintre Parchetul General și SRI încalcă normele constituțonale și internaționale de bază privind statul de drept, democrația, separația puterilor, independența justiției și respectarea drepturilor omului. Aceasta e concluzia la care ajungi citind cu atentie Protocolul din 2009 semnat între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ș Serviciul Român de Informații. Gravitatea celor prevăzute în acest Protocol e cutremurătoare pentru orice persoană, chiar cu minime studii juridice și noțiuni elementare despre stat de drept”, a scris pe Facebook Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR).

Magistratul mai consideră că acest protocol a extins competențele de cercetare penală ale SRI-ului chiar dincolo de cele pe care le avea fosta Securitate comunistă.

De asemenea, sursa citată a mai scris că protocolul dezvăluie faptul că, ceea ce SRI-ului avea interzis expres prin lege să facă încă din 1992, i s-a permis prin intermediul acestui protocol încheiat în 2009.

„Mai grav, dacă în comunism Securitatea avea o arie limitativă de infracțiuni prevăzute în lege și legate de siguranța națională pe care le putea cerceta, prin acest Protocol secret, aria SRI-ului de anchetă penală a devenit practic nelimitată. (…) Noțiunile însă de „infracțiuni ce au corespondent în amenințările la adresa siguranței naționale” și „infracțiuni grave” sunt atat de largi încât includ orice tip de infracțiune, pentru că nu exista o definiție legală a acestora. (…) Puterile pe care acest Protocol le aroga SRI-ului asupra procurorilor în activitatea de cercetare penală implică o intruziune pe caz mai mare chiar decât cea permisă procurorului-ierarhic asupra procurorului din subordine”, a mai scris Dana Gîrbovan.